Cele 10 urgii din Vechiul Testament care au lovit pământul - adevărul ştiinţific: apa plină de sânge, invazia lăcustelor şi a broaştelor, moartea pruncilor Egiptului

Poate una dintre cele mai terifiante şi misterioase episoade din Vechiul Testament este cea în care pământul este lovit de mânia lui Dumnezeu prin intermediul celor 10 urgii, trimise asupra ţării Egiptului, unde au fost asupriţi sclavii evrei. Oamenii de ştiinţă din diferite regiuni ale lumii spun, însă, că au şi explicaţii ştiinţifice.

Cel mai probabil cel târziu în jurul anului 1479 îHr, bogata regiune a Nilului, regatul faraonilor, fii lui Ra, zeul soare, era lovită de un val de calamităţi fără precedent. Despre aceste calamităţi vorbesc vechile scrieri biblice, adunate în Vechiul Testament şi reprezintă una dintre cele mai terifiante episoade ale  Cărţii Exodului. 

Calamităţile care au lovit ţara în care poporul evreu se afla înrobit de aproape 400 de ani de puternicii faraonii ai Regatului Nou, sunt descrise cu lux de amănunte în capitolul ”Ieşirea” din Cartea Exodului. În ordine cele 10 urgii sunt: Nilul s-a trasformat în sânge, invazia broaştelor,invazia muştelor şi tăunilor, invazia păduchilor,ciuma vitelor, epidemia de vărsat negru,întunericul care a ţinut trei zile, roiurile de lăcuste, ploaia cu piatră şi foc şi moartea întâilor născuţi. 

Răzbunare divină în oraşul lui Ramses al II lea

Propriu-zis spun istoricii biblici, anatema asupra Egiptului a căzut în momentul în care Moise a fost împiedicat de faron să elibereze poporul evreu din robie şi să plece pentru a-şi întâlni destinul în Canaan. Totodată a fost şi o dovadă a forţei lui Iahve, adorat de evrei, pentru ca aceştia să nu cadă în ispita adorării zeilor egipteni. Deşi aceste urgii care au lovit Egiptul, depopulând aproape regiunea, au fost contestate, începând cu secolul al XIX lea şi considerate de mulţi istorici, doar poveşti religioase, o serie de specialişti vin să aducă argumente că aceste urgii au avut loc, dar din alte cauze decât cele divine.

Ramses al II lea FOTO media.roportal.ro

Un prim pas în acest demers a fost localizarea în timp a momentului în care au lovit calamităţile. Majoritatea istoricilor şi a arheologilor cred că este vorba fie de domnia lui Ramses al II lea (1279-1213), fie de cea a lui Tuthmes al III lea (1479-1425). În orice caz toţi istoricii au căzut de acord în urma săpăturilor arheologice că oraşul egiptean afectat a fost Pi-Ramses în delta Nilului, oraş de altfel abandonat cam în aceeaşi perioadă cu cele 10 urgii. Apoi o parte a cercetătorilor au încercat să explice rând pe rând cele 10 urgii.

Urgiile biblice sunt adevărate. Iată explicaţia ştiinţifică

Specialiştii spun că de fapt la originea tuturor celor 10 urgii au stat doar două fenomene naturale, care la rândul lor au creat o reacţie în lanţ, devastatoare pentru populaţie. Este vorba despre secetă şi o erupţie vulcanică de la aproape 3000 de kilometri depărtare. Cercetătorul Augusto Magini, un paleoclimatolog de la Universitatea din Heidelberg spune pentru ziarul britanic ”The Telegraph” că are explicaţia ştiinţifică şi că într-adevăr apele Nilului s-au înroşit după domnia lui Ramses al II lea, dar nu din cauza sângelui. ”A fost o perioadă ploioasă în timpul domniei lui Ramses al II lea, ţara a înflorit, dar imediat după domnia acestui faraon, a urmat o perioadă de secetă şi de climat uscat. Nilul aproape a secat transformând râul într-un curs de apă mâlos”, spune Magini. Profesorul italian este completat tot pentru ”The Telegraph”, de un alt specialist, biologul  Stephan Pflugmacher, care lucrează la Institutul Leibniz pentru Ecologia Apelor din Berlin.

Roiurile de lăcuste au adus foametea

Acesta spune că de vină pentru înroşirea apelor, a fost de fapt o algă Oscillatoria rubescens, sau pe scurt ”Alga Sânge de Burgundia”, care a existat şi acum 3000 de ani, preferând tocmai cursurile de apă nămoloase, aproape secate. ” Se înmulţeşte aproape necontrolat în apele mâloase, care se mişcă încet, iar când moare colorează apa în roşu”, explică înroşirea Nilului, biologul german.  Totodată biologul marin, Jo Ann Burkholder dar şi specialiştii mai sus menţionaţi, spun că invazia algerlor, aduse pe Nil de secetă a creat o reacţie în lanţ. Mai precis alga roşie, este foarte toxică, ucigând peştii din râu, dar şi împingând broaştele din mediul lor. Aşa se explică şi invazia broaştelor, care au părăsit Nilul şi au murit pe străzi şi în casele oamenilor în lipsa umidităţii. Moartea broaştelor, a făcut pe deoparte ca aerul să se umple cu miasme infecţioase de la cadavrele în descompunere dar pe de altă parte a făcut ca numărul muştelor şi al ţânţarilor, dar şi al păduchilor rămaşi fără duşman natural să se înmulţească incontrolabil.

Insectele, care poartă la rândul lor bacterii din mâlul Nilului uscat de secetă, au îmbolnăvit vitele, care printre altele au băut şi apă direct din Nilul plin cu alge toxice. Aşa explică oamenii de ştiinţă, primele cinci urgii biblice care s-au abătut asupra Egiptului. Practic, s-a produs, spun oamenii un dezastru ecologic în toată regula. Mai mult decât atât insectele, spun cercetătorii au adus şi vărsatul negru, localnicilor, a şasea urgie. Cât despre lăcuste, chair şi rapoartele actuale ale Onu arată că odată la câţiva ani, mai ales Africa de Nord, este invadată de roiuri de lăcuste, care devorează cantităţi uriaşe de grâne. 

Erupţia unui vulcan, aduce restul de urgii

În legătură cu întunecarea cerului timp de trei zile, ploaia cu piatră şi foc dar şi cu moartea primilor născuţi, sunt specialişti care spun că de vină a fost erupţia unui vulcan, aflat la aproxiamtiv 3000 de kilometri de Egipt. Nu este vorba de orice erupţie, ci de cea mai puternică erupţie vulcanică din istoria cunoscută a Pământului. Mai precis este vorba de vulcanul de pe Insula Terra, astăzi Santorin, care a scufundat în mare o civilizaţie întreagă dar şi jumătate din insulă. Erupţia a vut loc acum 3500 de ani ÎHR. Explozia, spun specialiştii a fost uluitoare. Cerul a fost întunecat pe mii de kilometri, pietre vulcanice au fost aruncate pe trei continente, iar cenuşa vulcanică ar fi ajuns chiar şi în apele Nilului.

O cercetătoare de la Institutul de Fizică Atmosferică din Germania, Nadine vom Blohm, a precizat tot pentru ”The Telegraph” că în urma erupţiei vulcanice pietrele aruncate, dar şi valurile de cenuşă ar fi provocat o dezlănţuire climatică asemănătoare unei ploi cu pietre şi foc deasupra Egiptului. Cât despre întunecarea cerului, spun specialiştii de vină ar fi fost chiar milioanele de tone de cenuşă aruncate în aer de vulcan. Cenuşa rezultată ca şi apele toxice, ar fi otrăvit şi grânele rămase de la invazia lăcustelor. Primii născuţi, conform tradiţiei egiptene au fost hrăniţi primii şi bineînţeles au murit. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

Ebola şi securitatea naţională, cea internaţională

Beniamin Dragoş, medicul care i-a învăţat pe locuitorii Caraibelor să intervină în caz de tsumani, cutremure, erupţii vulcanice