Secretele meşteşugurilor de pe vremea dacilor, dezvăluite de un IT-ist, un economist şi un sculptor
0Cum arăta un strung pe vremea dacilor şi cum se obţineau încălţăminte impermeabile în antichitate? La aceste întrebări au încercat să răspundă sâmbătă la Bistriţa trei membri ai Asociaţiei Terra Dacica Aeterna Cluj, care au pus în scenă trei ateliere de fierărie, pielărie şi sculptură.
Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud a marcat Noaptea Muzeelor cu trei ateliere inedite, inspirate din tehnicile de prelucrare folosite de daci. Este vorba despre unul de fierărie, unul de pielărie şi unul de prelucrare a lemnului.
Preţ de câteva ore, trei pasionaţi de meşteşuguri străvechi le-au arătat curioşilor cum lua naştere un bol din lemn cu ajutorul unui strung antic, cum se confecţionau sandalele pe vremea dacilor şi cum modelau aceştia fierul cu ajutorul focului pe vatră de pământ.
Bunicul strungului a dat naştere unor boluri în curtea muzeului
Cele trei ateliere au fost organizate de Asociaţia Terra Dacica Aeterna Cluj, specializată în reconstituiri istorice, care a organizat sute de astfel de spectacole în toată ţară şi în străinătate.
Strungul antic este operat de Ciprian Pop, un economist de 30 de ani din Dej, care spune că este pasionat de prelucrarea lemnului de mai bine de 5 ani.
Acesta foloseşte un instrument reconstituit cu ajutorul informaţiile care există despre tehnicile folosite de daci. A fost construit în doar o zi, în urmă cu un an. Pentru a realiza un bol, economistul are nevoie de doar două ore.
Marius Podea, IT-istul care prelucrează pielea ca pe vremea dacilor
La o pereche de sandale din piele lucrează cu multă migală Marius Podea, un IT-ist în vârstă de 31 de ani din Cluj-Napoca. Clujeanul a început să prelucreze pielea în urmă cu patru ani, pornind de la curele şi diverse accesorii mărunte, trecând mai apoi la încălţăminte.
„Multe instrumente au fost păstrate până de curând, de la lame, cleşte, ceară compas. Încercăm cât mai mult să păstrăm întocmai tehnica, dar la încălţări, cel puţin, aducem şi unele elemente moderne, pentru că o încălţăminte cu talpă de piele dacă se poartă pe asfalt se roade mai repede, aşa că pentru ca încălţămintea să ţină mai mult punem şi talpă de cauciuc.În rest tehnica este aceeaşi”, explică Marius Podea.
Potrivit acestuia până şi modelele pe care le realizează au fost inspirate de la statuile pe care a avut ocazia să le admire în fotografii. Pielarul de ocazie dezvăluie faptul că tehnica pe care el o foloseşte, este utilizată şi astăzi la pantofii făcuţi 100% manual.
Marea provocare, potrivit IT-istului e să facă încălţămintea impermeabilă. Acest lucru se face de regulă cu ceară.
„Eu m-am inspirat mult la unelte dintr-o piatră funerară a unui meşter pielar roman, în care se văd aceste unelte. Acestea erau folosite într-o formă asemănătoare şi acum 50 de ani”, completează Marius Podea.
Cum luau naştere uneltele din fier pe vremea dacilor
Cei prezenţi au avut ocazia să vadă şi cum se prelucra fierul pe vremea dacilor, cu ajutorul focului pe vatră de pământ. Asta cu ajutorul lui Simion Viorel Marton, un sculptor de 45 de ani din Dumbrava, Maramureş.
Acesta s-a îndrăgostit de fierărie în urmă cu 20 de ani şi de atunci se perfecţionează în fiecare zi, fiind autodidact. Foloseşte o metodă antică, folosită şi de daci, pentru că spune el: „Aici mă regăsesc sufleteşte, e altceva. Aici simţi respiraţia fierului”.
Potrivit sculptorului, care trăieşte din sculptură şi fierărie tradiţională, sistemul nu este 100% ca al dacilor, însă principiul de funcţionare da. Dacă pentru unele unelte mai complexe Simion Viorel Marton are nevoie de zile bune, altele mai simple, cum este un vârf de lance, sunt gata în doar câteva ore.
Vă mai recomandăm:
FOTO Cum a impresionat Ambasada SUA unul dintre puţinii cojocari pe care îi mai are Bistriţa-Năsăud
Cum au ridicat meşteşugarii saşi Transilvania, după ce au fost momiţi cu pământuri şi privilegii
Unguroaica Vilma poartă războiul de ţesut peste tot prin ţară pentru a nu lăsa meşteşugul să moară