Măcelul câinilor fără stăpân: aproape trei mii de câini masacraţi în doi ani

Sute de mii de euro cheltuiţi pentru sacrificarea câinilor de pe străzi, şi scenarii de groază în care aproximativ trei mii de câini au fost măcelăriţi în doar doi ani la nivelul judeţului. În tot acest timp, adăpostul Primăriei musteşte de patrupede care din lipsă de locuri, se întorc în stradă, acolo unde hingherii îşi fac treaba ca la carte. 

Eutanasierea în masă este o modalitate facilă și imposibil de controlat în ceea ce privește deturnarea fondurilor publice. În doi ani, aproape trei mii de câini şi-au găsit sfârşitul în mâinile hingherilor, iar o bună parte din vină pentru măcelărirea patrupedelor o au şi arădenii.

Nu trece an fără un scandal în care să fie implicaţi câinii fără stăpân. Deşi în Arad încă nu a fost aplicată sterilizarea în masă, cazurile în care s-a făcut abuz pe seama câinilor au rămas doar la stadiul de simple ştiri. În doar doi ani, 2.986 de câini au fost omorâţi, pentru întreaga afacere cheltuindu-se 308.048 de euro, adică 103 euro de câine. 

Cazul de la Ineu (8 martie 2011)

Ultimul caz, de la începutul lunii martie, când zeci de patrupede s-ar fi pierdut pe drumul spre Arad, după ce au fost ridicate de la Ineu pentru a fi duse la adăpost, s-a stins la fel cum a început. Cea care a dat „tonul” măcelului celor 30 de câini, a fost chiar una dintre proprietarii animalelor care nici în momentul de faţă nu ştie ce s-a întâmplat cu animalul.

Ca în filme, după ce au fost ridicaţi de pe străzi, patrula GCA ar fi făcut o haltă la ieşirea din oraş, într-o bază militară dezafectată, acolo unde ar fi avut loc masacrul.

„La începutul lunii martie, a venit de la Arad o echipă de trei oameni pentru a ridica câinii de pe străzi. Eu am încercat să-mi ascund câinele pentru a nu fi luat pe sus, dar fără rezultat. Nu au ţinut cont nici de faptul că acesta purta zgardă şi era uşor de identificat. Am fost şi la adăpost şi nici urmă de el”, a spus Cornelia Neamţ, de 52 de ani, proprietara unuia dintre câinii ridicaţi de hingheri, care a făcut şi sesizarea.

La data respectivă, reprezentanţii GCA au dezminţit acuzaţiile aduse de proprietarii păgubiţi. „Acele acuzaţii sunt o minciună, deoarece totul e înregistrat. Sunt şi cazuri în care câinii trebuie eutanasiaţi, dar aici e vorba doar de cei cu boli incurabile. Dacă ei pot demonstra cu fotografii, filmări, că aşa ceva s-a întâmplat, eu le dau dreptate, dar vă asigur că nu e adevărat ce se spune” declara Mariana Junjan, directorul GCA.

Cert este că nici până în ziua de azi proprietarii nu au aflat ce s-a întâmplat totuşi cu animalele lor. „Am fost contactaţi de oamenii din Ineu în legătură cu dispariţia mai multor câini, după ce angajaţii Gospodăriei Comunale au plecat din Ineu cu 30 de câini şi au ajuns doar cu doi la adăpost. Nu e prima oară când primim astfel de sesizări din partea oamenilor. Cert este că eutanasierea trebuie aplicată atunci când e vorba de o boală incurabilă a animalului, dar cine stabileşte asta?”, a declarat Claudiu Iosim, preşedintele Animed Arad.

Câini ucişi fără milă la Felnac (31 martie 2010)

În urmă cu un an, la Felnac de această dată, cruzimea şi-a arătat  colţii după ce peste 20 de câini otrăviţi au fost aruncaţi pe un câmp, la groapa de gunoi. Mai mult de atât, martori la agonia câinilor au fost chiar copiii, după ce unele dintre patrupede au murit în faţa şcolii. Printre victime a fost şi câinele de suflet al şcolii din localitate.

Grozăvia i-a înspăimântat pe oamenii din comună, când au văzut că în postul Paştelui, câinii de pe stradă mor pe capete. Unii localnici au acuzat chiar Primăria din comună care ar fi ordonat masacrul. Motivul?  Primăria ar fi cerut oamenilor să scape de câini dacă vor să mai primească ajutor social. 

„Am văzut câinii otraviţi chiar şi în şanţuri. Numai că le-a pus cineva otravă intenţionat. Oamenii nu puteau”, spune despre măcelul de la Felnac, Dorina Sava, o localnică, martoră la masacrul din urmă cu un an.

Primăria a dezminţit acuzaţiile oamenilor, precizând totuşi că i-au avertizat să nu mai lase câinii liberi. „Nu ştim cine a otrăvit animalele. Primăria nu a făcut nicio acţiune pentru otrăvirea câinilor”, a spus Augustin Rasteter, viceprimarul localităţii.

După grozăvia de la Felnac, un localnic s-a oferit să primească animalele fără stăpân chiar în curtea sa, pentru a avea grijă de ele.Cu toate acestea, la un an de la incident, nimeni nu a fost tras la răspundere.

Cazuri semnalate şi la Nădlac (octombrie 2010)

Şi la Nădlac, în toamna anului trecut oamenii s-au trezit că le-au fost capturaţii mai mulţi câini. Şi în acest caz, s-a aşternut liniştea, după ce unii şi-au căutat animalele la adăpostul din Arad, dar fără nicio şansă de reuşită. „S-a vorbit de faptul că o parte din câinii ridicaţi de către hingheri sunt lăsaţi liberi pentru a fi ridicaţi din nou din altă parte, pentru ca Gospodarirea Comunală să încaseze alţi bani de la alte primării”, povesteşte Ioan Cigher, unul dintre localnicii păgubiţi.

200 de câini ridicaţi lunar

Circa două sute de câini fără stăpân sunt luaţi lunar de pe străzi de hingheri, deşi adăpostul are o capacitate de doar 400 de capete. Rata mică de adopţii, circa patru câini lunar, face ca o bună parte din câinii care ajung la adăpost să ajungă iar pe străzi. Pentru un câine, adăpostul cheltuie zilnic 7,40 lei, sumă care include mâncarea şi tratamentul animalului. Pe de altă parte, Gospodărirea acţionează doar la comandă din cauza posibilităţilor financiare extrem de reduse.

Cum funcţionează sistemul

Lunar, hingherii sunt la datorie, iar de multe ori capturile sunt impresionante: 100-150 de câini ridicaţi. Şi mai impresionant este, însă, numărul celor eutanasiaţi raportat la cei adoptaţi. Astfel, în luna ianuarie 2010 din 194 câini capturaţi, 90 au fost sterilizaţi şi 90 au fost eutanasiaţi, numărul câinilor comunitari adoptaţi fiind doar nouă. 

Primăria este cea care stabileşte numărul de câini care trebuie ridicaţi de pe străzi. „Primim o comandă lunară de la Primărie, care se referă la numărul câinilor comunitari ce trebuie capturaţi. Nu trebuie să depăşim acest număr deoarece avem un buget lunar fix care este calculat în funcţie de tariful fiecărei activităţi pe care o realizăm”, spune Constantin Moroşteş, şeful serviciul de capturare a maidanezilor. Primăria în schimb alocă lunar peste 30.000 de lei pentru captura câinilor.