Alba: Presupus informator al securităţii vrea despăgubiri de peste 100.000 de euro

Preotul Ştefan Roşu, care slujeşte la Mănăstirea Rimetea, cere în instanţă 116.700 de euro pentru detenţie, deşi ulterior a devenit un „agent bun“ al Securităţii. Ca urmare a celor 389 de zile petrecute la Canal, preotul de 94 de ani solicită despăgubiri pentru „prejudiciul moral suferit prin condamnare“. Eliberat, slujitorul lui Dumnezeu a devenit un agent „bun“.

Ştefan Roşu a dat statul în judecată în luna martie a acestui an. Preotul, în vârstă de 94 de ani, care locuieşte în centrul municipiului Turda şi deţine titlul de „Cetăţean de Onoare al comunei Mihai Viteazu“, oficiază slujbe religioase la Mănăstirea Rimetea, judeţul Alba.

În motivarea cererii de chemare în judecată se arată că în perioada 15 august 1952 – 9 septembrie 1953, preotul a lucrat în condiţii vitrege la construcţia Canalului Dunăre – Marea Neagră, arestat de Securitatea din Iara. Pentru zilele petrecute la Canal, preotul cere desăgubiri în valoare de 116.700 euro.

În fapt, în noaptea de 15 spre 16 august 1952, Ştefan Roşu, care era preot în localitatea Cacova Ierii, împreună cu alte 30 de persoane au fost ridicate de Securitatea Iara, judeţul Cluj, pentru a fi duşi la audieri. De la Iara, aceştia au fost transportaţi la Securitatea din Turda, respectiv cea din Cluj.

Preotul a fost acuzat că ar fi îndemnat oamenii să nu se înscrie în CAP şi că era membru al Partidului Naţional Creştin Român (PNCR). „Aici am fost anchetat, bătut, umilit şi transportat la închisoarea din Gherla, unde am suferit alte torturi“, arată Ştefan Roşu. Ulterior, deţinutul a fost dus la Bucureşti, de unde într-un final a ajuns la Canal în zona Poarta Albă.

În motivarea ataşată la dosarul instanţei Ştefan Roşu mai arată că la Canal a lucrat în condiţii vitrege, se trezea la ora 3.30 dimineaţa, iar pentru neîndeplinirea normei zilnice, îi era redusă porţia de mâncare. Preotul a fost însă eliberat după 389 de zile, respectiv în 9 septembrie 1953.

S-a înscris în CAP

Ajuns în Cacova Ierii, Ştefan Roşu s-a înscris în CAP, motivând decizia prin faptul că doar aşa le putea oferi celor trei copii dreptul de a fi primiţi la şcoală. În instanţă au fost chemaţi doi martori, Simion Ilea şi Augustin Popa, care au confirmat faptul că Ştefan Roşu a fost supus represiunilor Securităţii.

Verdictul CNSAS: „Informator“

La termenul din luna mai, judecătorii Tribunalului Cluj au solicitat Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), dosarul lui Ştefan Roşu. În motivarea arestării preotului, locotenentul Vasile Iozsa arată că acesta ar fi participat la mişcări legionare, respectiv era membru PNŢ. Imediat după eliberare, în menţiunea apărută în dosar se arată că Ştefan Roşu devine „agentul organelor noastre“.

„Pe baza materialelor informative furnizate, au fost trimişi în instanţă şi condamnaţi Popa Luca – 10 ani de închisoare şi Chira Veronica – 6 ani. A dovedit corectitudine şi sinceritate. Este un agent bun“, se arată în menţiunea realizată de lucrătorul Securităţii care anterior îl arestase. Următorul termen în cauză se va judeca în 17 septembrie.

Preotul Ştefan Roşu nu a putut fi contactat până la ora închiderii ediţiei, în timp ce avocatul său nu a dorit să comenteze situaţia. „Nu comentez nimic despre clienţii mei“, a declarat avocatul Delia Ştirb.