Săpături în Parcul Custozza din Cetatea Alba Iulia. Vezi ce conţine proiectul de cercetare

Arheologii presupun restaurarea la faţa locului a locuinţei comandantului Legiunii a XIII –a Gemina. Cel mai important edificiu roman de pe teritoriul oraşului Alba Iulia, Palatul în care a locuit comandantului Legiunii a XIII Gemina,  care a fost cantonată în castrul de la Apulum, va fi scos de arheologi la lumină. Arheologii au demarat prima săpătură de control.

Primele indicii ale existenţei celui mai important edificiu roman de la Apulum în zona parcului Custozza au apărut în martie, în urma lucrărilor de reamenajare a zonei din interiorul Cetăţii, de pe strada Mihai Viteazul.

Atunci, a ieşit la iveală o parte din zidul care prevestea tocmai existenţa Palatului Principia, care include şi locuinţa comandantului legiunii. În aceeaşi zonă s-a conturat şi un segment din via principalis, drumul roman care lega porţile de sud şi de nord ale complexului militar, care respectă tipologia romană: plăci de calcar şi borduri, străjuit de urme de clădiri şi statui.

Descoperiri întâmplătoare

Arheologii de la Muzeul Unirii au propus încă de atunci continurea cercetărilor în zonă. În urma lucrărilor de refacere a infrastructurii pe strada Alexandru Sterca Şuluţiu, în imediata vecinătate a parcului, au ieşit la iveală doi piloni de la intrare şi zidurile unor încăperi de pe latura de est a clădirii comandamentului Legiunii a XIII-a Gemina. Tot în aceeaşi zonă a fost descoperit şi un altar dedicat zeului Serapis, precum şi un fragment dintr-un element de arhitectură care susţinea acoperişul, inscriăţionat cu numele aceleaşi zeităţi.

Potrivit istoricilor, până acum se cunoaşte poziţia a două dintre cele patru porţi ale castrului roman de piatră de la Apulum, cele de pe laturile de vest şi sud. Edificiul are o împărţire tipică. Clădirea comandamentului  Legiunii este situată în centrul castrului, şi este străjuită la nor şi sud de locuinţa comandantului şi alte construcţii oficiale. În spatele clădirii se aflau barăcile soldaţilor şi încăpererile unde se aduceau ofrande zeilor.

Două săpături de control

Săpătura arheologică este una manuală şi are la bază informaţiile apărute în urma cercetărilor din zona porţii de sud a castrului, cunoaşterea direcţiei drumului roman principal. Arheologii susţin că stabilirea poziţiei clădirii este uşurată de cunoaşterea locului în care se află poarta de vest a castrului, la aproximativ 10 metri de cazarma militară de pe strada Alexandru Sterca Şuluţiu.

Zid roman descoperit în Parcul Custozza

„Pentru început noi o să facem cercetarea de control. Prima secţiune va fi pe direcţia sud-nord,aproximativ printre cele două monumente din parcul Custozza, între strada Mihai Viteazul spre Universitate. Lungimea scontată este de 80 de metri, iar lăţimea de 4 metri. În funcţie de elementele ce se vor contura aici, vom trasa cea de-a două secţiune de control, în direcţia est-vest. Mai exact de la zidurile cazărmii militare de pe strada Alexandru Sterca Şuluţiu spre Sala Unirii. Aici lungimea perobabilă va fi de 110 de metri, iar lăţimea va fi de 4 metri“, a explicat Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Naţional al Unirii. 

Săpătura propriu zisă care se va face până la o adâncime de maxim 2,5 metri este prognozată să se finalizeze în maxim cinci luni. Vor fi angrenate  în jur de 60 de persoane, din care 5 arheologi. Următoarea etapă a cercetării presupune scoaterea la lumină a părţilor principale ale locuinţei comandantului Legiunii. Arheologii propun restaurarea edificiului la faţa locului prin folosirea materialului roman descoperit: piaeră, ţiglă, cărămidă şi monumente.

Costurile proiectului

„În momentul de faţă nu ştim dacă zidurile clădirii comandantului Legiunii a XIII-a Gemina au fost scoase sau nu în perioada medievală. Se ştie că piatra şi cărămida din structura castrului de la Apulum a fost folosită la ridicarea construcţiilor din Cetate şi nu numai. Bucăţi de piatră provenită de la Apulum au fost folosite şi la ridicarea unei biserici din Sebeş“, a încheiat arheologul Gabriel Rustoiu.

Conform proiectului de cercetare arheologică, defrişarea copacilor din Parcul Custozza costă 100.000 de lei. Săpăturile arheologice vor costa 500.000 de lei, la care se adaugă încă 150.000 de lei, costurile cu utilajele şi uneltele. Banii sunt asiguraţi de la bugetul local, după ce contractual dintre cele două părţi a fost semnat.

“Cei de la muzeu au depus un proiect pentru demararea cercetărilor arheologice pentru Palatul Principia. În funcţie de vestigiile găsite acolo, se va stabili dacă se vor conserva sau vor fi astupate cu staturi de nisip şi deasupra se lasă vegetaţie“, a declarat Mircea Hava, primarul din Alba Iulia. Castrul de la Apulum, ridicat în jurul anului 125 d. Hr, pe vremea împăratului Hadrianuas, se întindea pe o suprafaţă de aproape 20 de hectare.