Alba Iulia: Mărioara Berghezan, poeta economistă

Mărioara Berghezan a început să scrie versuri din copilărie. La 46 ani se pregăteşte să îşi lanseze primul volum de versuri.

Profil
Data şi locul naşterii: 9 noiembrie 1964, Doştat
Studii: Facultatea de Ştiinţe Economice la Cluj
Familie: căsătorită, 2 băieţi

Mărioara Berghezan scrie versuri de când a învăţat să aşternă pe foaie primele cuvinte. Pentru ea zicala „Românul s-a născut poet“ este cât se poate de adevărată şi crede cu tărie în ea. Primele versuri pe care le-a scris i-au fost dedicate bunicii. „M-a întrebat odată, cum o să mă cânt după ea când n-o să mai fie? Aşa că, primele versuri au fost un cântec de jale pentru bunica mea“, a povestit poeta.

Este totuşi convinsă că împrejurarea în care a ajuns să compună poezii a fost o pură întâmplare. „N-am ales, aşa s-a întâmplat. Cei care scriu versuri , pot reda în cuvinte puţine o întreagă poveste şi-ţi lasă deschisă, ţie ca cititor de poezie, orice posibilă interpretare după propria experienţă acumulată, în funcţie de propria bogăţie a imaginaţiei“, a explicat Mărioara Berghezan.

După cei peste 35 ani de creaţie, scriitoarea scrie ceea ce simte şi nu are o temă anume. O inspiră orice. „Scriu despre dragoste, despre problemele existenţialităţii noastre în toate planurile manifestării, scriu poezie filosofică, sunt un observator atent al naturii şi al forţelor pe care ea le generează“, a spus poeta.

Cu toate că a scris numeroase poezii până în prezent poeta nu a găsit momentul potrivit să îşi lanseze creaţiile. Versurile sale au fost publicate în două Antologii lirice „Roadele cetăţii” din anul 2009 şi „Insomnii fecunde” în 2010, iar pentru viitorul apropiat pregăteşte şi un volum.

Mărioara Berghezan este economistă şi îmbină în mod plăcut profesia cu poezia. Este membră a Cenaclului „Lucian Blaga“. „La 17 ani am fost unul din prezentatorii şi recitatorii de compoziţii proprii de la  Festivalul Lucian Blaga“, şi-a amintit scriitoarea a cărei poet preferat este Lucian Blaga.

Ce faceţi dacă vă vine vreo idee când nu sunteţi în faţa foii?
M.B.: „Memorez ideea şi o scriu cu prima ocazie, dar cu siguranţă poezia va ieşi altfel decât dacă aş fi scris-o în acel moment pentru că momentul inspiraţiei este unic şi irepetabil“.

Ce vă place să faceţi în afară să scrieţi poezii?
M.B.: „Să călătoresc, iubesc natura şi mi-ar face plăcere să trăiesc mai aproape de ea sau măcar mai des în natură. Îmi doresc să am mai multă vreme în cele 24 de ore ale unei zile, vreme în care să pictez, să meditez, să cânt, pentru că unele poezii atunci când le scriu au şi melodii în capul meu. Am prieteni cu care aş vrea să petrec mai mult timp“.

Versuri
A lumii nepăsare
Balansând pe catargul orelor/Le scufund una câte una,/Smulgând stelelor pietrele-rune,/În care ghiceşte Bătrâna./Un foc de neputinţe sunt,/Ce stins nu se lasă,/Cerul pe creştet m-apasă, cărunt,/Şi lumii, priviţi, de îi pasă.