Marcela Dărămuş - dascăl, om de afaceri, pomicultor
0
Profesoara Marcela Dărămuş este o fire comunicativă care ştie să îmbine plăcerea de a sădi în elevi dragostea pentru cunoaştere cu ambiţia de a avea o afacere de succes.
Profil:
Data naşterii: 6 decembrie 1967, Blaj
Educaţie: Facultatea de Economie a Comerţului, Serviciilor şi Turismului din cadrul Univeristăţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia
Starea civilă: căsătorită, o fată
Se autocaracterizează a fi un om căruia îi place comunicarea şi iubeşte copiii. Nici nu se putea altfel pentru o persoană care a călăuzit copiilor primii paşi în viaţă încă de când era adolescentă. „De la vârsta de 18 ani lucrez ca dascăl şi sunt mândră. Ador această profesie”, afirmă Marcela Dărămuş.
„Căldura şi sinceritatea copiilor te face să fi mai puternic“
În timp, şi-a dat seama că nu se descurcă pe plan financiar doar din retribuţia de învăţător şi, fire activă fiind, a încercat şi reuşit să îmbine plăcutul cu utilul. Concret, a început în paralel cu munca la catedră o investiţie proprie. „De 13 ani am pornit propria mea afacere. Pe parcurs, am descoperit că, pentru a mă dezvolta ca întreprinzător, am nevoie de cunoştinţe în domeniul economic şi am urmat şi absolvit cursurile Facultăţii de Economia Comerţului, Serviciilor şi Turismului din cadrul Universităţii «1 Decembrie 1918» din Alba Iulia“, povesteşte Marcela Dărămuş. Dar munca de dascăl (acum este profesor în cadrul Colegiului Economic „Dionisie Pop Marţian”“din Alba Iulia) a rămas primordială. „Un atu foarte mare pentru mine a fost că am fost crescută de bunicul meu, care era preot. Am învăţat de la el foarte mult pe tema comunicării cu oamenii, a însufleţit în mine apropierea de semeni, ajutoarea aproapelui“, spune Marcela Dărămuş. Adaugă că pentru ea zâmbetul sincer al copilului este cea mai mare bucurie. „N-ai cum să nu fii loial copilului. Căldura, sinceritatea copiilor, te face să fi mai puternic“, spune Marcela Dărămuş.
A sădit 200 de pomi
Dascălul şi omul de afaceri Marcela Dărămuş îşi încarcă bateriile în mijlocul livezii de pomi pe care i-a sădit împreună cu soţul dânsei la Pâclişa. „Avem 200 de pomi fructiferi - caişi, piersici, meri, peri, cireşi de mai şi de iunie, vişini, strugurei, afine, agrişi, inclusiv nectarine. Soţul meu e pasionat în acest domeniu. Doi pomi, un păr (pentru că perele sunt fructele mele preferate), şi un nectarin, i-am sădit singură, restul cu soţul meu“ povesteşte d-na Marcela.
Familia Dărămuş împarte roadele livezii cu amicii şi vecinii, pe care îi invită periodic în livadă pentru a savura din dulceaţa fructelor. Un loc aparte în această bucurie îl au elevii, cărora profesoara le duce la şcoală, de fiecare dată când livada dă rod, cele mai gustoase fructe.
„În fiecare an, sădim cel puţin doi pomi. Pentru anul acesta, de exemplu, soţul meu a pregătit vişini, deoarece gheaţa de anul trecut a distrus vişinii din grădină“, a ţinut să adauge profesoara.
O satisfacţie aparte, de care nu nu aţi vorbit ?
M.D: În perioada în care am fost director la Casa Corpului Didactic Alba am lucrat pe un proiect finanţat din fonduri europene nerambursabile, proiect în valoare de 5 milioane de euro. Proiectul în cauză e în faza de aprobare şi probabil că de la sfârşitul anului în curs va intra în faza de implementare. Acest proiect extraordinar, vizând formarea continuă a cadrelor didactice, a fost pentru mine o provocare şi mă bucur că mi-am adus şi eu aportul la finalizarea lui.
Ce-i place: „Pentru mine, comunicarea, informaţia, sunt lucrurile cele mai importante. De altfel, deviza mea este „informaţie – egal succes”. Mă incită, totodată, provocările. La oameni apreciez cel mai mult sinceritatea şi corectitudinea.“
Ce nu-i place: „Cel mai mult mă supără minciuna şi lipsa de loialitate. Nu suport ura şi invidia, de la care pornesc toate relele. Mă deranjează prefăcătoria, oamenii fără bun simţ, lipsa de civilizaţie, persoanele fără caracter şi fără omenie.“
Alba Iulia frumoasă:
„În Alba Iulia îmi plac oamenii, în primul rând, pentru că sunt calzi, deschişi, primitori, iar mie îmi place foarte mult să comunic, să fiu aproape de ceilalţi din jur şi să-i ajut, dacă pot. Îmi place, de asemenea, la Alba Iulia, aşezarea geografică şi importanţa istorică.“
Alba Iulia urâtă:
„Mă deranjează multitudinea betoanelor din oraş, faptul că nu sunt spaţii verzi, arene de sport şi locuri de joacă suficiente pentru copii. Din păcate, observ că locul parcurilor verzi îl iau parcurile de betoane.“
Se încarcă comentariile...
