Comemorarea eroilor revoltei din '89 în Alba Iulia: au lipsit chiar revoluţionarii FOTOGALERIE
0La 22 de ani distanţă de la revolta împotriva tiraniei, marii absenţi de la comemorarea eroilor Revoluţiei din Alba Iulia au fost chiar revoluţionarii. Comemorarea celor care au murit în Decembrie 1989 s-a rezumat la Alba Iulia doar la depunerea de coroane la troiţa din faţa Palatului Administrativ şi la monumentul dedicat Revoluţiei, inaugurat în urmă cu un an.
Marii absenţi de la depunerea de coroane au fost chiar revoluţionarii. Pe lângă reprezentanţii Prefecturii, Consiliului Judeţean şi ai Primăriei Alba Iulia, singurul martor al evenimentelor de acum 22 de ani prezent a fost Horia Bărdaş.
Explicaţia revoluţionarilor
Revoluţionarii au anunţat din timp că nu vor participa la evenintele care amintesc de revolta din Decembrie 1989 din Alba Iulia. Asta, în semn de nemulţumire faţă de „campania murdară“, după cum apreciază semnatarii scrisorii, prin care „luptătorii cu merite deosebite” sunt catalogati de-a valma ca “profitori”, “javre” şi “impostori”.
„Cele două asociaţii de revoluţionari reunite în Uniunea Asociaţiilor de Revoluţionari Alba au decis să nu participe la festivităţile iniţiate de Guvern prin SSPR, pentru comemorarea Revoluţiei din Decembrie 1989. Revoluţionarii repudiază ipocrizia politică; ei doresc să protesteze astfel împotriva campaniei murdare dezlănţuite împotriva lor de către Guvern şi de o parte a presei centrale şi locale, prin care “Luptătorii cu merite deosebite” sunt catalogaţi de-a valma ca “profitori”, “javre” şi “impostori“, a declarat Mihai Babiţchi, preşedintele reşedintelui Uniunii Asociaţiilor RevoluţionarilorAlba care reuneşte „Asociaţia 21 Decembrie 1918″ Alba Iulia, înfiinţată în anul 1993 şi condusă de Mihai Babiţchi, şi „Asociaţia Luptătorilor din Decembrie 1989“, condusă de Traian Bordea. Luptătorii de la Cugir sunt grupaţi în „Asociaţia revoluţionarilor de la Cugir“, înfiinţată în anul 1992.
Click pe poză pentru FOTOGALERIE
Simbolul Revoluţiei din Alba Iulia a fost inaugurat anul trecut, la
capătul bulevardului Transilvania din Alba Iulia şi reprezintă steagul
României cu stema decupată şi are o formă curbată. Locul unde a fost
amplasat nu a fost ales întâmplător. În faţa fostului magazin
universal„ Materna“ s-au adunat acum 22 de ani primii revoluţionari din
oraş.
Cugirul, scânteia Revoluţiei din Alba
Revoluţia din Decembrie 1989 a avut consecinţe sângeroase şi în judeţul Alba. În seara zilei 21 decembrie, în faţa Întreprinderii Mecanice din Cugir, s-au grupat vreo 50 de persoane care, la început, au comentat evenimentele de la Timişoara. La ei au fost trimişi doi oficiali PCR de la judeţ, care, însă, au fost alungaţi cu pietre. Grupul s-a îndreptat spre centrul oraşului, iar pe drum s-au alăturat alţi oameni. Mulţimea striga lozinci anti-comuniste şi pro-Timişoara. Rafale de foc au fost trase asupra oamenilor din Spitalul Orăşenesc. În incidentele din această seară şi din zilele următoare, la Cugir au fost omorâte 6 persoane, iar 70 au fost rănite.
În total, în timpul evenimentelor din această perioadă, în judeţul Alba au fost ucise 23 de persoane, iar alte 111 au fost rănite. În cazul morţilor din Alba Iulia, nu a fost găsit niciun vinovat cert. Au fost arestaţi la vremea respectivă conducerea Securităţii din Alba, maiorul Ghiorghe Lupeş şi lt.col Florian Brihac. Cei doi, însă, n-au fost condamnaţi. Spre deosebire de Alba Iulia, la Cugir, au existat condamnări definitive la ani grei de închisoare, însă acestea nu-i vizează pe cei care au împuşcat sau au comandat foc împotriva manifestanţilor. Trei bărbaţi găsiţi vinovaţi în linşarea comandantului Miliţiei Cugir, Valentin Pop, şi a subofiţerului Ilie Staicu, au primit între 10 şi 13 ani de închisoare. În anul 2002, au fost condamnaţi Adrian Carica şi Aurel Mihu, iar în anul 2003, Dumitru Sivera.