Alba: Groapă comună cu 600 de trupuri de maghiari într-un sat din Apuseni

La Presaca Ampoiului a avut loc în anul 1849 o bătălie între români şi maghiari. Lângă movilă a fost ridicat un monument în 1898, în memoria victimelor căzute cu 50 de ani mai devreme.

Un secret neelucidat oficial se află îngropat într-o movilă de pământ din satul Presaca Ampoiului, comuna Meteş, în apropierea drumului naţional nr. 74. Pentru trecători forma de relief nu reprezintă nimic.

Pentru istorici, însă, grămada de pământ acoperă sutele de trupuri ale oamenilor morţi în anul 1848, când aici au avut loc lupte grele între români şi maghiari.

Ambuscadă la Presaca Ampoiului

Cercetările la faţa locului nu su suscitat, însă, un interes foarte mare din partea istoricilor şi a arheologilor. Neoficial aici sunt îngropaţi peste 600 de maghiari morţi în ambuscada din 23 octombrie 1849. Este vorba despre maghiarii plecaţi din oraşul Zlatna spre Alba Iulia, ajunşi din urmă de trupele revoluţionarilor români conduşi de Petru Dobra, unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Avram Iancu.

La 100 de metri de movilă se află şi un monument impunător ridicat în 1898 în amintirea victimelor căzute aici cu 50 de ani mai devreme. „Zona de la Presaca Ampoiului este potrivită pentru o ambuscadă. Ungurii au căzut în capcana românilor, care îi urmăreau de la Zlatna. În movilă se află trupurile maghiarilor, pentru că românii morţi erau din zonă şi au fost înmormântaţi în cimitire. Exact s-ar stabili doar dacă s-ar face cercetări de către arheologi“, a spus Nicolae Varvara, locuitor din comuna Meteş.

Supravieţuitor ajuns ministru

Un reprezentant al comunităţii de maghiari din Munţii Apuseni susţine că există descrieri foarte exacte făcute de martori. „Nu este singura movilă de acest fel din Apuseni. Razboiul din 1848 - 1849 a mai facut victime la Şard, Cricău şi Aiud. La Presaca, monumentul a fost ridicat de către locuitorii Zlatnei pe cheltuiala fostului minstru al comerţului de la acea vreme, Lukacs Bela. Născut în 1847, acesta şi-a pierdut toată familia în măcelul de la Presaca. A fost salvat de doica lui“, a declarat Lorand Kopenetz, preşedintele Asociaţiei Culturale a Maghiarilor din Aiud.

Ministrul maghiar a sprijinit şi construcţia căii ferate ce face legătura între Alba Iulia şi Zlatna, drept recunoştinţă pentru faptul că a fost salvat din confruntarea de la Presaca. Reprezentanţii Muzeului Unirii susţin că în zonă au avut loc lupte între români şi gărzile civile maghiare.

„Ungurii nu au respectat armistiţiul încheiat cu românii prin care au fost de acord să părăsească Zlatna. Trupele revoluţionare româneşti au ocupat oraşul, după care i-au urmărit şi ajuns pe maghiari la Presaca Ampoiului unde s-a dat o luptă. Maghiarii căzuţi au fost îngropaţi lângă drum“, a afirmat Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului.