ALBA Femeia de afaceri arestată pentru evaziune şi spălare de bani rămâne după gratii

Foto Arhiva/Sală de judecată

Curtea de Apel Târgu Mureş a respins miercuri recursul formulat de trei inculpaţi arestaţi într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani instrumentat de procurorii DIICOT. Printre cei trei inculpaţi se află şi Adriana Cristina Moldovan, femeie de afaceri din Alba Iulia.

Adriana Cristina Moldovan (fostă Sularea), în vârstă de 44 de ani, este administrator şi asociat la societatea Stone Company SRL Ciugud. Firma a fost înfiinţată în 2004 şi are ca obiect de activitate comerţul cu ridicata al deşeurilor. Femeia a fost arestată în urmă cu o săptămână în cadrul unei acţiuni a DIICOT şi a vizat membrii unei grupări specializate în activităţi infracţionale din sfera marii criminalităţi economico-financiare.

O parte dintre aceştia au fost prinşi în flagrant după ce au ridicat din sediul unei bănci o importantă sumă de bani, provenită din evaziune fiscală şi spălare de bani. În faţa instenţei de judecată au ajuns cu propunere de arestare preventivă şase persoane, dintre care trei au fost arestate preventive. Printre acestea se află şi femeia de afaceri.

Alături de aceasta au mai fost arestaţi preventiv Vasile Radu, de 59 de ani din judeţul Neamţ şi Baranyai Gyula Tiberiu, de 45 de ani, din Mediaş – Sibiu. Persoanele pentru care jduecătorii de la Tribunalul Mureş nu au decis arestarea preventivă sunt: Stănescu Ferma, Moldovan Costică şi Simon Mihaly. În dosar mai sunt cercetate şi alte persoane, printre care şi concubinul femeii din Alba Iulia, Alexandru Cosma (30 de ani).

Firme fantomă

„În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit faptul că, din cursul anului 2011 şi până în prezent, membrii grupării au înfiinţat 5 societăţi comerciale de tip fantomă, în conturile cărora au fost virate peste 12 milioane lei (aproximativ 2 milioane de euro), care proveneau din conturile bancare a 45 de societăţi comerciale de pe raza a 9 judeţe (Alba, Arad, Argeş, Cluj, Mehedinţi, Sibiu, Mureş, Neamţ şi Timiş).

Documentele justificative pe baza cărora au fost dispuse aceste operaţiuni bancare erau facturi fiscale fictive, emise în numele celor cinci societăţi de tip fantomă. Sumele reprezentând contravaloarea facturilor fictive erau virate succesiv prin mai multe conturi bancare, ridicate în numerar şi apoi împărţite între membrii grupării. Prin aceste operaţiuni fictive, bugetul de stat a fost prejudiciat cu peste 5 milioane de lei, reprezentând impozitul pe profit şi TVA-ul“, se afirmă în comunicatul IGPR.