Ororile sistemului comunist din România: ”Mi-au pus ochelarii de tablă şi am plecat. În cameră aveam voie doar să şed pe o bancă”
0Comunismul a fost cea mai neagră perioadă din istoria României. Şi din acest motiv este important ca, periodic, să fie redus în atenţie ceea ce a însemnat acest regim totalitar pentru ţara noastră. Un astfel de demers a fost iniţiat de platforma ”Forum Apulum” Alba Iulia. Timp de patru zile, în Cetatea Alba Carolina au loc conferinţe şi proiecţii de filme care surprind realităţi dure ale comunismului.
Simion Drăgoi, la cei 86 de ani ai săi, este unul dintre cei care au suferit de pe urma convingerilor sale contrare regimului comunist. A fost unul dintre membrii Ligi Anticomuniste din Alba Iulia, o organizaţie care a luat fiinţă în toamna anului 1949, fiind fondată exclusiv de elevi ai liceelor Teoretic şi Comercial din Alba Iulia. Entuziaşti, generoşi şi plini de curaj, ei au dorit ca la numai 16, 17 sau 18 ani să reacţioneze împotriva instaurării dictaturii comuniste în România.
Pentru activitatea sa în cadrul acestei organizaţii, a fost condamnat la 8 ani de închisoare. Simion Drăgoi a povestit experienţa sa din temniţele comuniste în cadrul evenimentului „Partidul te vrea tuns - Comunismul românesc între mit şi realitate”, organizat de Asociaţia „Forum Apulum”, cu sprijinul Muzeului Unirii şi a Asociaţiei „EU-RO Dinamic”. Conferinţele au loc în perioada 14 - 17 iunie, la Alba Iulia, în spaţiul public dintre Muzeu şi Sala Unirii. Peste 150 de persoane, majoritatea tineri, au venit în fiecare seară pentru a participa la eveniment.
„Mi-au pus ochelarii de tablă şi am plecat”
„Mi-au zis: te îmbraci, îţi iei un schimb şi vii cu noi. (...) La marginea trotuarului, era maşina în care m-au urcat, mi-au pus ochelarii de tablă şi am plecat. (...) M-au pus într-o cameră unde aveam voie doar să şed pe bancă şi dacă am nevoie de ceva să ridic două degete sus şi vine organul căruia să-i spun la ureche ce am de spus. Organul era un securist. Aşa am stat trei zile. De mâncare mi-au dat o singură dată o ciorbă de varză acră şi sărată. Doar am gustat-o, am simţit cum este şi n-am mai mâncat-o pentru că nu mi-au dat nici lingură, nici ochelarii de tablă nu mi-au dat jos şi le-am spus că nu pot să mănânc - am refuzat-o”, a spus Simion Drăgoi cu referire la arestarea sa.
Securiştii au mers până acolo încât au arestat o altă persoană în locul său, care avea acelaşi nume. „A fost arestat un alt coleg ce a fost bătut în locul meu ca să recunoască şi el nu ştia nimic. Al doilea, tot la fel. Un alt coleg, cu acelaşi nume”, a spus fostul deţinut politic. Acesta este emoţionat şi acum, după atâţia ani, atunci când vorbeşte despre plecarea tatălui său de acasă: „N-a mai venit acasă tata. De teamă să nu-l aresteze. Au venit seara, au venit noaptea, au venit a doua zi să-l caute, au întrebat, au venit după aceea mereu să-l găsească şi nu l-au găsit, nu l-au arestat. (...) Dacă a văzut că e vorba despre arestare şi ce s-a întâmplat cu ceilalţi, n-a mai venit acasă, a plecat şi plecat a fost aproape doi ani”.
„Tovarăşa Elena Ceauşescu, savant de renume mondial”
În a doua seară a evenimentului au vorbit profesorii Daniela Cetean, de la Colegiul Naţional ”Horea, Cloşca şi Crişan” şi Adrian Simion, de la Colegiul Economic, respectiv istoricii arheologul George Bounegru şi istoricul Liviu Zgârciu de la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia. „Şi noi am fost dintre cei care am fost spălaţi pe creier. Am fost obligaţi să credem că Elena Ceauşescu, chiar dacă ea avea două clase, ca trenul, era într-adevăr, savant de renume mondial. Eram obligaţi să credem că nimeni în afară de tovarăşul nu poate să conducă România. (…) De ce mă bucur că am trăit 9 ani în comunism? Pentru că, spre deosebire de copiii mei, de la şcoală, eu am termen de comparaţie. Lor li se pare ceva cât se poate de normal ca să schimbe jeanşii în fiecare zi. Eu i-am văzut în 1992 aduşi din Turcia.”, a spus Adrian Simion.
Daniela Cetean, Adrian Simion, George Bounegru şi Liviu Zgârciu
„Este bine ca elevii să ştie despre această perioadă, să ştie cât sunt ei de norocoşi, ce fericiţi sunt că trăiesc într-o lume liberă în care pot veni îmbrăcaţi la şcoală cum vor, că pot să vorbească, pot să vină cu părul lung la şcoală, că pot să vadă orice film, că pot să călătorească şi asta e un lucru fabulos şi că pot să vorbească şi să întrebe despre lucruri care înainte de '89 ne erau prohibite”, a precizat Daniela Cetean. „Să ştiţi că până în '90, n-am ştiut că bananele se mănâncă doar când sunt galbene. Le mâncam doar verzi. [...] De abia după '90 mi-am dat seama că bananele au un alt gust”, a afirmat Liviu Zgârciu. George Bounegru a relatat cum se făcea admiterea la facultate: „Plecată dintr-o familie cu şapte copii, a mers să dea examen la Facultatea de Filologie, la Bucureşti. [...] Tovarăşa candidat, la Limba Română ştii, eşti bună, la Socialism Ştiinţific, pentru că al doilea examen era din Socialism, nu prea, dar ar fi păcat de dumneata, aşa că mergi acasă şi spune-i tatălui dumitale să intre în CAP, să dea cei doi cai şi patru boi negri şi apoi să te întorci ca să fii studentă”.
Evenimentul cuprinde momente la fel de interesante şi în ultimele două zile. Vineri, de la ora 21.00, se desfăşoară conferinţa „Cultul personalităţii în comunism”, în cadrul căreia va vorbi conf. univ. dr. Valer Moga, de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Ulterior va avea loc proiecţia filmului documentar (scurt metraj) „Coreea de Nord, nimic de invidiat” (realizator Adelin Petrişor) şi alte documentare despre comunism. Sâmbătă, începând cu ora 21.30, va fi proiectat filmul de lung metraj „Nunta Mută” (regizor: Horaţiu Mălăele). În cazul în care vremea nu permite desfăşurarea evenimentelor afară, acestea vor fi mutate în incinta complexului muzeal Principia din Piaţa Cetăţii.
Se încarcă comentariile...
