„Minunea de la Bălgrad“. Cum i-a convins Mihai Viteazul pe catolici să îl lase să ridice o biserică ortodoxă la Alba Iulia

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O ”minune dumnezeiască” ce ar fi avut loc la Bălgrad (Alba Iulia) în timpul domniei lui Mihai Viteazul este relatată într-un document inedit din secolul al XVII-lea.

”Minunea” a fost relatată de Petru Movilă, Arhiepiscop şi Mitropolit al Kievului. "Când Mihail-Vodă, domnul Ungro-Vlahiei, l-a alungat pe Andrei Bathory şi a luat sceptrul Ardealului, a sosit în oraşul de scaun, numit Bălgrad (Alba Iulia -n.n.), şi a voit că să zidească acolo, în oraş, o biserică ortodoxă. Însă preoţii, orăşenii şi toţi boierii, fiind de credinţa latinească «a Papei», nu-i îngăduiau să zidească, zicând că ei sunt de credinţa dreaptă şi de aceea nu doresc să aibă în oraşul lor o biserică de lege străină”, se spune în document.

Masi departe, Mitropolitul Movilă afirmă că cele două părţi s-au înţeles să pună fiecare câte un vas cu apă sfinţită în biserica catolicilor. Dacă apa ortodocşilor se strica după 40 de zile, atunci ei nu mai puteau ridica biserica, însă, dacă se întâmpla acest lucru cu apa sfinţită de catolici atunci Mihai Viteazul putea construi lăcaşul de cult. "Haideţi, zice, în mijlocul oraşului şi acolo să ni se aducă apa curată, iar arhiereul meu şi preoţii săi o vor sfinţi în văzul tuturor. Tot aşa vor face şi ai voştri, deosebit, şi, sfinţind-o, o vom pune în biserică voastră cea mare, în vase osebite, pe care le vom astupa şi le vom pecetlui cu peceţile noastre, pecetluind şi uşa bisericii pentru 40 de zile. Şi a cui apa va rămâne nestricată, ca şi cum de-abia ar fi fost scoasă din izvor, credinţa aceluia este dreaptă, iar dacă apa cuiva se va strica, credinţa lui este rea. Dacă apa mea va rămâne nestricată, voi n-o să va mai împotriviţi şi o să-mi îngăduiţi să zidesc biserica, iar dacă nu, facă-se voia voastră, n-am s-o zidesc. 

Şi, a două zi dimineaţă, a ieşit domnitorul cu toţi boierii şi curtenii săi în piaţă, cu episcopul şi cu preoţii, slujind litia după obicei, cu cruci, cu lumânări şi candele. Şi, ajungând la locul pregătit, au săvârşit marea sfinţire a apei. Tot în piaţă, dar deoparte, în faţa tuturor, latinii au sfinţit apa şi au sărat-o. După care, astfel sfinţindu-şi apa, fiecare a turnat apa lui sfinţită în câte un vas osebit, apoi şi-au pus peceţile pe amândouă părţi ale vaselor, le-au dus şi le-au pus în biserica cea mare, au încuiat uşile, le-au pecetluit şi au plecat”, a spus dominitorul, potrivit celor relatate de Petru Movilă.

Deschiderea vaselor cu apa sfinţită a avut loc după 25 de zile, după ce episcopul ortodox ”a primit un semn de la Dumnezeu”. ”Domnitorul, deci, chemindu-i pe toţi, precum l-a sfătuit episcopul, a mers la biserică şi, deschizând uşile, au intrat cu toţii. (...) Iar latinii, rugindu-se şi făcînd slujbă după cum le era obiceiul, au rupt pecetea vasului în care se afla apa lor şi, cum l-au destupat, toată biserică s-a umplut de duhoare, că s-au înspăimîntat toţi latinii. (..)  Şi astfel, făcuţi de ocară, latinii şi cu preoţii lor s-au împrăştiat cu mare ruşine, iar unii dintre ei s-au convertit la credinţa ortodoxă. Iar domnitorul, cu episcopul său, cu preoţii, cu toţi boierii şi ostaşii săi, plini de bucurie şi fericire, s-au întors la curte. În aceeaşi zi a făcut un mare ospăţ pentru întregul oraş şi pentru toată oastea sa. Toţi locuitorii ţării Ardealului, cu jurământ, s-au arătat bucuroşi să zidească biserică şi să n-o dărâme niciodată. Deci, domnitorul a început îndată zidirea (dar nu în oraş, ca nu cumva, o data cu schimbarea vremurilor, să fie darâmată, ci lângă oraş, aproape de zidul cetăţii, într-un loc frumos)”, se mai spune în documentul Mitropolitului Kievului.

Mihai Viteazul a ridicat o biserică la Alba Iulia în anul 1597, care a fost centru al Mitropoliei Ardealului din veacul al XVII-lea. Aici au slujit ierahii Ilie Iorest şi Sava Brancovic. Biserica nu s-a păstrat pentru că a fost dărâmată în totalitate de regimul habsburgic în anul 1714. Începând cu anul 1988, pe acelaşi loc, s-a reconstruit o bisericuţă din lemn care a fost sfiinţită în anul 1992.

Citiţi şi:

O limbă ”moartă” pune probleme în procesul privind Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia. Hotârâri vechi de 200 de ani, probe în instanţă

Contradicţii pe un contract de 5 milioane de euro. Licitaţia pentru întreţinerea spaţiilor verzi, anulată de Primăria Alba Iulia

Zonele în care se poate exploata aur aluvionar în România. Care sunt râurile cele mai bogate în preţiosul metal galben

FOTO Cum era şcoala în comunism. Ce rol aveau Şoimii Patriei, Pionierii şi UTC-iştii şi cum funcţiona sistemul de învăţământ

Teren de golf şi zonă de agrement de 15 milioane de euro lângă Alba Iulia. Cum arată investiţia patronului companiei „Transavia“

Sute de saşi plecaţi în Germania s-au întors în satul natal din Ardeal. Care este obiceiul unic care i-a readus pe toţi acasă

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite