Din ce cauze apare surditatea la nou-născuţi

Copiii născuţi prematur sunt de două ori mai predispuşi la tulburări de auz

Infecţiile mamei în timpul sarcinii, prematuritatea şi scorul Apgar mic pot avea ca deznodământ o hipoacuzie cu consecinţe pentru toată viaţa. Potrivit medicilor, între unu şi trei copii din o mie de nou-născuţi sunt depistaţi cu deficienţe grave de auz.

Printre cauzele apariţiei hipoacuziei, cel mai frecvent sunt incriminate cele de natură genetică. La fel de periculoase însă sunt şi infecţiile mamei în timpul sarcinii. Deşi banală în aparenţă, infecţia gravidei cu rubeolă în primele trei luni de sarcină poate pune în pericol auzul viitorului copil.

„Epidemia de rubeolă din anii '60 din Statele Unite, care a determinat pierderea auzului a mii de nou-născuţi, este punctul de plecare în ceea ce priveşte campania de vaccinare obligatorie împotriva rubeolei a fetelor ajunse la vârsta fertilă  (în jurul vârstei de 12 ani)", explică medicul primar Alexandru Pascu de la Institutul de fono-audiologie şi chirurgie funcţională O.R.L „Prof. dr. Dorin Hociotă" din Bucureşti.

De asemenea, cu grad mare de risc este şi infecţia cu citomegalovirus care, în cele mai multe cazuri, se manifestă prin simptome înşelătoare, specifice mai degrabă gripei. Datele statistice arată că 7% din femeile infectate cu citomegalovirus nasc copii cu tulburări grave de auz.

Risc mai mare la prematuri

Copiii născuţi prematur prezintă un risc de două ori mai mare de a suferi de o tulburare severă de auz, afirmă medicii. Un alt indicator pentru hipoacuzie este şi scorul Apgar (evaluează starea de sănătate a nou-născutului). Cu cât nota primită de copil la naştere este mai mică, cu atât copilul prezintă un risc mai mare de hipoacuzie.

Screening la ieşirea din maternitate

Depistarea şi tratarea la timp a deficienţelor de auz sunt esenţiale pentru a preveni surditatea. În acest sens, din anul 2006, în trei maternităţi din ţară se derulează un  program de depistare a problemelor cu auzul la nou-născuţi.

„Testarea se face în maternitate, în ziua externării. Dacă la copilul respectiv există o suspiciune legată de o tulburare de auz, după o lună, testarea se repetă. Dacă şi după a doua testare suspiciunea de hipoacuzie se menţine, copilul în cauză este trimis la un centru de diagnostic", explică medicul primar O.R.L  Alexandru Pascu.

Din păcate, în prezent există numai trei centre de diagnostic (la Bucureşti, la Iaşi şi la Timişoara), însă în viitorul apropiat se doreşte deschiderea a încă patru astfel de centre: la Craiova, Constanţa, Sibiu şi la Galaţi.

Implant cohlear ori proteză auditivă

Firesc, după confirmarea diagnosticului, a gradului şi tipului de hipoacuzie, se recomandă fie protezarea auditivă clasică, fie implantul cohlear, urmat de antrenament logopedic.

„Implantul se poate realiza numai până la vârsta de 6 ani, deoarece după această vârstă creierul nu mai primeşte informaţii din periferie. Protezarea şi implantul cohlear le dă posibilitatea copiilor să urmeze o şcoală normală", conchide medicul Alexandru Pascu.

"Protezarea şi implantul cohlear le dă posibilitatea copiilor să urmeze o şcoală normală."
Alexandru Pascu
medic primar O.R.L.

7% din femeile infectate cu citomegalovirus nasc copii cu tulburări grave de auz.