VIDEO Lucrurile mărunte care ne enervează toamna

Toamna se numără bobocii, dar şi sursele de nervi. Vremea ploioasă şi mohorâtă, aglomeraţia din trafic şi din magazine, dar şi negocierea concediului de iarnă cu prietenii te scot din minţi. În septembrie‑noiembrie trebuie să ai la îndemână şi haine subţiri, şi haine groase. Şi, chiar dacă eşti falit după concediu, trebuie să strângi bani pentru Sărbători.

Andreea D. (25 de ani) „urăşte la propriu toamna". Ea spune că nu îi place vremea ploioasă - din cauză că este născută vara - şi o enervează teribil traficul din zilele urâte. „Parcă toţi s-au născut în maşină. La primul strop de ploaie, ţop în maşină", spune Andreea, care trebuie să circule mult datorită meseriei pe care o are.

Un studiu realizat anul trecut de GfK România a arătat că în lunile de toamnă starea de pesimism a românilor se accentuează. 61% din respondenţi au declarat în lunile septembrie - noiembrie, cea mai „neagră" perioadă a anului din acest punct de vedere, că situaţia lor financiară a scăzut considerabil, acesta fiind un motiv pentru care starea lor de spirit s-a înrăutăţit. Şi, pe lângă nervii pe care ţi-i faci din cauză că în această perioadă încep să crească facturile, mai sunt şi altele care aproape că te scot din minţi.

1 Vremea schimbătoare - când e cald, când e frig.

Schimbările de temperatură îi afectează pe cei care suferă de diferite afecţiuni. „În primul rând pe cardiaci şi pe cei cu probleme cronice respiratorii. Dar şi pe cei cu imunitate scăzută, pe cei cu boli cronice, în general. Oricine poate să fie sensibil la schimbările de temperatură şi asta pentru că ne îmbrăcăm subţirel, crezând că e cald, şi apoi, dacă la prânz începe ploaia, ne poate lua oricând o viroză sau o răceală", spune dr. Monica Roxana Jugravu, medic de familie. Aceasta ne-a explicat că lunile de toamnă reprezintă perioada virozelor, când asemenea boli se contactează cel mai uşor. „Sunt transmise prin aer, în mijloacele de transport, de exemplu, dacă intrăm în contact cu un bolnav. Nu e nevoie să bem sau să mâncăm cu aceeaşi linguriţă", adaugă ea.Aşa cum spune şi ea, în aceste zile nu ştii niciodată cu ce să te îmbraci ca să-ţi fie bine. Dimineaţa poate fi soare, iar după-amiaza poate să plouă. Să scoţi din dulap un tricou sau o bluză mai groasă, cu mânecă lungă? De asemenea, zilele mai scurte de toamnă sunt un alt factor care cauzează stres. Chiar dacă pleci de la serviciu la ora 18.30, tot este întuneric. Lipsa luminii naturale te enervează aşa că nu mai ai chef de ieşit în oraş şi te refugiezi în casă. Iar ceea ce simţi e că zilele trec una după alta şi nu se întâmplă nimic deosebit.

2 Traficul devine extrem de aglomerat odată cu întoarcerea din concediu şi cu începerea şcolii.

Toţi ies cu maşina la cel mai mic strop de ploaie. Aşa că aglomeraţia este inevitabilă. La fel şi claxoanele şi vorbele urâte. Toamna, aproape în fiecare zi se creează un ambuteiaj. Iar nervii sunt întinşi la maximum.Pentru cei mai tineri, începerea şcolii e un alt factor de stres. Timp mai puţin pentru relaxare, dar mai mult pentru muncă. Cine nu s-ar enerva?

3 Pregătirile conservelor de iarnă.

Oamenii merg la magazine pentru a cumpăra legumele necesare pentru a pune murăturile pentru iarnă. Se creează haos, neînţelegeri, gălăgie, chiar dacă eşti la piaţă sau într-un magazin. Nemulţumirile sunt anul acesta şi mai mari, mai ales că banii sunt mai puţini ca altădată. „E gălăgie în fiecare zi. Chiar dacă nu cumpără mult, că e criză, toţi vor să se tocmească. Iar eu nu vreau să las la preţ, că şi la mine e criză", spune una dintre vânzătoarele dintr-o piaţă centrală din Bucureşti.

4 Trebuie să planifici ce vei face de Sărbători.

Nici nu te-ai întors bine din vacanţă că trebuie să pui bani deoparte, pentru că acum e momentul să te gândeşti dacă stai acasă sau pleci undeva de Sărbători. Dacă te decizi să pleci undeva cu familia sau cu prietenii, începi căutarea printre ofertele agenţiilor. Iar de‑a lungul procesului de căutare, mai ales dacă o faci pe ultima sută de metri, te vei zbate atât pentru a stabili locul convenabil, cât şi pentru a găsi o ofertă bună ca preţ pentru toţi. Roxana Bălcescu, director executiv CMB Travel, spune că românii nu au civilizaţia turistică de a achiziţiona din timp un astfel de serviciu. „Ne ducem în ultimul moment şi luăm produse scumpe", adaugă ea. Din experienţa pe care a acumulat-o în agenţia sa, Roxana Bălcescu spune că, din cauză că vin târziu, oamenii întâmpină tot felul de probleme. „Vin grupuri şi nu mai poţi să le satisfaci cererile. Găseşti o cameră aici, una dincolo", explică ea.

5 Fiecare toamnă începe cu o grevă, dacă nu cu mai multe.

Traficul este îngreunat sau restricţionat, posturile de televiziune difuzează încontinuu imagini de la proteste şi nu ai cum să-ţi rezolvi problemele pe care ţi le-ai programat pentru ziua respectivă. Dacă nu e greva profesorilor, e greva medicilor, a funcţionarilor sau a poliţiştilor. Toate ajung să te scoată din minţi, mai ales când ştii că se vor repeta.

Cauzele interne ale depresiei de toamnă

- Stările de nervozitate sunt cauzate de schimbările hormonale.
- Creşte melatonina. Creşterea în organism a cantităţii acestui hormon, cauzată de scăderea perioadei de lumină naturală, este de vină pentru lipsa de interes şi pentru nevoia de a dormi mai mult. Melatonina reglează şi temperatura corpului, iar o scădere a ei determină starea de somnolenţă.
- Scade serotonina. Creşterea melatoninei implică scăderea serotoninei. Acest hormon joacă un rol important în modul în care ne simţim şi în ciclul somn-trezire. Un nivel bun de serotonină este necesar pentru a ne da echilibru. În plus, ne face mai fericiţi şi ne ajută să dormim mai bine.
- Scade dopamina. Dopamina scade şi ea odată cu reducerea cantităţii de lumină. Această scădere duce la lipsă de atenţie, de concentrare şi de interes.

A venit, a venit toamna, alungă‑mi depresia cu ceva

Atmosfera de toamnă provoacă melancolie

Starea neplăcută pe care o simţi în lunile de toamnă şi, uneori, şi la începutul iernii se numeşte depresie de toamnă. Între 4 şi 5% din oameni suferă de acest sindrom, deşi între 10 şi 20% din pacienţi nu au niciun simptom care să-l trădeze. Afectează mai mult femeile decât bărbaţii, mai ales pe cele cu vârste cuprinse între 44 şi 50 de ani. Poate apărea însă de la orice vârstă.

Acest sindrom nu este de mult timp recunoscut oficial. E însă cunoscut din 1985, dar se referea la schimbările de temperatură care se întâmplă în orice anotimp. Originea pare să vină din faptul că, în lunile de toamnă-iarnă, activitatea oamenilor se diminua, în raport cu reducerea posibilităţilor de a-şi procura hrana şi de a supravieţui unei vremi mai reci.

Lipsa de lumină are un efect puternic

Potrivit site-ului www.emedicinehealth.com, simptomele pot fi asemănătoare cu cele ale altor tipuri de depresie. Printre ele: lipsa de interes pentru orice fel de activitate, lipsă de concentrare, gânduri pesimiste, iritabilitate, insomnie, dorinţa de a mânca mai mult sau mai puţin decât de obicei, ceea ce duce la creşterea sau la scăderea în greutate. De obicei simptomele durează cel puţin două săptămâni, mai ales în lunile septembrie-octombrie.

Dacă sesizezi că ai mai multe dintre ele, încearcă să schimbi ceva în modul tău de viaţă. Lipsa de lumină are un efect foarte puternic, aşa că încearcă să petreci mai mult de o jumătate de zi în aer liber. Creşte cantitatea de lumină artificială din casă, achiziţionând o veioză cu temporizator, pe care să o setezi să se aprindă dimineaţa. Cercetătorii studiază încă acest sindrom. Schimbarea perioadei de lumină este unul dintre factori, dar depresia de toamnă a fost asociată şi cu lipsa de vitamina D din organism, aceasta fiind furnizată de alimentaţie, dar şi de expunerea la soare.