De ce nu ne odihnim cum trebuie când dormim într-un pat străin

Experţii au testat 35 de voluntari tineri şi sănătoşi şi au descoperit că jumătate din creierul lor rămâne trează într-o nouă locaţie. FOTO Arhivă

Proverbialul dormit cu un ochi deschis în locuri nefamiliare este cât se poate de adevărat, relevă un nou studiu.

Experţii au testat 35 de voluntari tineri şi sănătoşi şi au descoperit că jumătate din creierul lor rămâne trează într-o nouă locaţie.

Oamenii de ştiinţă explică acest fapt astfel: „Asimetria creierului acţionează ca un gardian în timpul nopţii pentru a ne proteja”. Cealaltă jumătate a creierului este mai puţin activă, iar această diferenţă de nivel influenţează gradul de dificultate pe care îl avem în legătură cu obţinerea unui somn de calitate. Dar acest lucru nu se întâmplă decât în prima noapte, în cea de-a doua noapte petrecută într-un loc nou, ambele părţi ale creierului revin la normal.

Modalităţile de contracarare a acestei situaţii sunt fie să ne luăm cu noi perna de acasă, fie să dormim într-o cameră de hotel care să semene cât mai mult cu a noastră. Cercetătoarea Yuka Sasaki, conducătoarea studiului, a declarat, potrivit publicaţiei The Sun, că, împreună cu echipa ei, lucrează în prezent la terapii de calmare a jumătăţii active a creierului.

Potrivit site-ului ca.news.yahoo.com, cercetătorii au măsurat activitatea cerebrală pe parcursul a două nopţi dormite într-un alt pat decât cel de acasă. Aceştia au descoperit, în urma unor teste repetate, că partea stângă a creierului rămâne mai activă decât cea dreaptă în prima noapte, în special într-o etapă a somnului cunoscută drept somnul valului încet.

„Când dormi într-un loc nou pentru prima dată, o parte a unei jumătăţi a creierului pare să rămână trează în scopul supravegherii, aşa că vă puteţi trezi mai repede dacă este necesar”, a declarat autoarea studiului Yuka Sasaki de la Universitatea Brown.

 Pentru a afla cum dormitul într-un loc nou influenţează somnul, Sasaki şi colegii ei au efectuat mai multe teste de laborator pe subiecţii lor. Atunci când au stimulat emisfera stângă cu sunete intermitente în urechea dreaptă în timpul primei nopţi, s-a constatat o probabilitate mai mare de trezire şi de acţiune mai rapidă după trezire, decât dacă sunetele ar fi fost aplicate în urechea stângă pentru stimularea emisferei drepte.  

În cea de-a doua noapte, nu s-a înregistrat nicio diferenţă în reacţiile la testele dintre emisferele stângă şi dreaptă, inclusiv în timpul somnului adânc.

Unele păsări au fost găsite dormind, la propriu, cu un ochi deschis şi cu o parte a creierului trează atunci când se aflau într-un cadru periculos, iar unele mamifere marine au abilităţi similare, mai notează autorii studiului. Aceştia mai declară şi că o limitare a studiului este concentrarea pe voluntarii sănătoşi, ceea ce înseamnă că este posibil ca rezultatele să nu se aplice persoanelor care suferă de insomnie sau de alte tulburări ale somnului.