Românii sunt printre cei mai pesimişti consumatori din lume, arată un studiu Nielsen dat ieri publicităţii.  Cercetarea, care a analizat încrederea în piaţa muncii, situaţia financiară personală şi posibilitatea de a cheltui, ne situează pe locul 52 din 56 de state participante, în privinţa încrederii consumatorilor. Aceştia intenţionează „să strângă cureaua" în următoarele luni în toate privinţele, de la investiţia în acţiuni la cumpărarea de îmbrăcăminte, vacanţe sau electronice, reiese din studiul Nielsen.

Rezultatele cercetării sunt confirmate şi de un studiu realizat de GfK la nivel european, publicat tot ieri, care arată că indicele în privinţa disponibilităţii românilor de a cumpăra este unul foarte scăzut, -29, aşteptări mai pesimiste decât noi având doar Grecia, Marea Britanie şi Franţa. În plus, studiile apărute în ultima vreme au arătat că românii sunt din ce în ce mai cumpătaţi la cumpărături, iar principalul criteriu în funcţie de care îşi aleg produsele este preţul.

Sociologii şi analiştii economici avertizează însă că suntem prea săraci în acest moment pentru a ne permite produse ieftine, în cazul multora dintre cele care se regăsesc pe lista noastră de cumpărături. Aceştia explică riscurile care apar în cazul produselor la reducere şi ce înseamnă să cumperi inteligent.

Buget de criză

Andreea Manole (39 de ani) din Capitală are de întreţinut trei copii de 6, 8 şi 12 ani, dintr-un salariu lunar de 1.600 de lei. Este bugetară, aşa că venitul i s-a micşorat în urmă cu un an. De atunci a fost nevoită constant să strângă cureaua. „Preţurile au crescut, valoarea facturilor la fel, iar cei mici trebuie să crească", spune ea. Singura soluţie pe care a avut-o la îndemână a fost să reducă lista lunară de cumpărături şi să se orienteze către produse ieftine. „Nu mă pot descurca altfel.

Am început să cumpăr salam la ofertă, brânză la ofertă, lapte aleg doar din cel ieftin, iar de haine nici nu mai vorbesc. Am cumpărat îmbrăcăminte pentru copii doar din coşurile cu reduceri din magazinele mari", povesteşte ea. Ar avea nevoie în casă de ceva electrocasnice şi electronice, dar nu şi le poate permite. „Ultima achiziţie importantă a fost un televizor pe care l-am găsit tot la reduceri. Mă mai întreabă colegele ce marcă e, dar nici nu am auzit vreodată de numele acesta", mai spune femeia.

Ca ea, zeci de mii de români aleg să-şi facă cumpărăturile ţinând cont de reduceri.  În 2010, aproximativ 19% din români au avut obiceiul de a cumpăra mai multe mărci, în funcţie de promoţiile afişate, iar 56% din aceştia spun că în 2010 au experimentat diverse branduri, arată un alt studiu Nielsen.

La ce am renunţat

Anul trecut, cei mai mulţi români au tăiat de pe lista de cumpărături produsele de îngrijire personală şi băuturile. Printre categoriile cu cele mai drastice reduceri în volum se numără deodorantele (-19%), şamponul (-14%), dar şi pasta de dinţi şi săpunul de toaletă (-12% fiecare). Segmentul băuturilor a urmat de asemenea un trend descendent în 2010 (-6%), cu o contracţie mai puternică în a doua jumătate a anului comparativ cu perioada similară a anului precedent (-9% faţă de -3% în primele şase luni). În plus, date recente GfK arată că, în 2010, 48% din români au cumpărat mai puţine băuturi alcoolice, 27% au renunţat la băuturi carbogazoase, iar 17%, la biscuiţi şi cafea.

Lista de cumpărături a avut un rol important anul trecut. 55% din cumpărători au spus că au folosit o listă când s-au dus la shopping.  „Este uşor să spunem că suntem săraci pentru a ne permite lucruri ieftine, cu toate că este un lucru adevărat. În viaţa de zi cu zi oamenii au de administrat bugete foarte mici", spune şi sociologul Vasile Dâncu. El afirmă că, potrivit unei cercetări IRES, realizată la finalul anului trecut, românii declarau că vor renunţa anul acesta chiar şi  la medicamente şi la alimentele scumpe.

Ameninţări

Nesiguranţa locului de muncă, datoriile, facturile la utilităţi şi creşterea preţurilor la alimente sunt principalii factori de care românii se simt ameninţaţi, arată datele Nielsen.

Mâncarea scumpă, mai de calitate

„Dacă nu avem de investit mai mulţi bani, trebuie să vedem ce alternative avem. Ar trebui să dăm aceiaşi bani, dar pe mâncare mai scumpă, de o calitate superioară", spune Gheorghe Mencinicopschi, specialist în nutriţie. Dacă vom alege în continuare mâncare ieftină, dar de calitate mai slabă, pe termen mediu vom fi mult mai păgubiţi. „Suntem prea săraci să ne permitem să creştem riscul apariţiei unor boli", mai spune Mencinicopschi. Acesta recomandă ca decizia în cazul alimentelor să nu fie luată doar după criteriul preţ.

„Trebuie să renunţăm la comoditate şi să citim eticheta. Calitatea unui aliment nu depinde doar de preţ, dar trebuie să ştim că de multe ori, cu cât un produs este mai scump, cu atât este mai bun pentru sănătate", spune el. În plus, ar trebui să ne uităm şi după eticheta nutriţională, care indică numărul de proteine şi cantitatea de zaharuri, grăsimi şi sare. În cazul produselor de bază, precum laptele sau uleiul, care au game mai scumpe sau mai ieftine, este bine să nu-l alegem pe cel mai ieftin. „Multe lactate ieftine sunt făcute din înlocuitori", adaugă Mencinicopschi.

Fructele şi legumele nu trebuie să lipsească

La fel, chiar şi pe timp de criză nu ar trebui să renunţăm la unele alimente considerate de lux: uleiul de măsline sau peştele de calitate. „Însă cel mai important lucru de care e necesar să ţinem cont este faptul că fructele şi legumele nu trebuie să ne lipsească. Chiar dacă nu le cumpărăm pe cele mai scumpe sau nu achiziţionăm în cantităţi mari, acestea sunt esenţiale pentru sănătatea noastră."

Mai mulţi specialişti din Marea Britanie, citaţi de „The Daily Mail", au făcut o comparaţie a produselor alimentare scumpe şi ieftine de pe piaţă. Concluzia lor a fost că, deşi multe au un preţ exagerat, diferenţele sunt vizibile atât din punct de vedere al calităţii, cât şi al gustului în comparaţie cu cele ieftine. Ei au testat morcovi, cereale, brânzeturi, ulei de măsline, sos de roşii, lapte şi ouă.

Alimente ieftine de care să ne ferim

1 Produse din carne, precum mezelurile. Acestea conţin mai multe grăsimi.

2 Alimente fast-food. Sunt bogate în sodiu, grăsimi şi zaharuri.

3
Produse de patiserie şi cofetărie. Conţin grăsimi şi coloranţi sintetici.

4
Conserve de orice fel. Chiar şi cele de pate vegetal sunt dăunătoare.

5
Produse instant. Fasolea bătută din fulgi, fulgii de cartofi şi supele instant sunt ieftine, dar conţin coloranţi şi alte substanţe toxice.

Bunurile de folosinţă îndelungată, cântărite atent

Produsele pe care le folosim mult timp, precum gadgeturile, maşina sau chiar electrocasnicele trebuie analizate atent înainte de a ne arunca în vâltoarea preţurilor mici. Reprezentanţii magazinelor de electrocasnice spun că de cele mai multe ori brandurile mai ieftine au garanţii pe o perioadă mai scurtă de timp, iar calitatea lor este mai redusă. „Depinde foarte mult cât timp vrei să foloseşti produsul", spun ei.  Şi analistul financiar Bogdan Baltazar consideră că produsele de folosinţă îndelungată sunt cele la care trebuie să avem cea mai mare grijă atunci când scoatem banii din portofel. Acestea trebuie să-şi merite banii, iar o investiţie inteligentă este aceea care ia în considerare valoarea reală a produsului. Astfel, un aparat electrocasnic sau un gadget mai scump are de cele mai multe ori o calitate superioară.

„În cazul bunurilor de folosinţă îndelungată apar cele mai mari păcăleli. De multe ori aparatura aflată la reduceri este nefuncţională, iar cea ieftină se defectează şi suntem nevoiţi să o tot schimbăm. Astfel ieşim în pierdere", spune şi sociologul Vasile Dâncu.
Haine fără pretenţii

Şi în cazul hainelor, principalul criteriu pe care se bazează românii este preţul. Dar acesta nu este un trend doar la noi. Potrivit unei cercetări realizate în Mare Britanie, populaţia lumii începe să se îmbrace din ce în ce mai mult cu haine de o calitate inferioară. Pantofii din piele nu mai sunt atât de căutaţi în magazinele de profil, iar hainele de calitate sunt vizate doar de o anumită categorie de clienţi. „În urma unei analize recente am constatat că mulţi români au renunţat la criteriile de calitate şi acceptă orice fel de înlocuitori", mai spune Dâncu.

"De multe ori aparatura aflată la reduceri este nefuncţională, iar cea ieftină se defectează.''
Vasile Dâncu sociolog

Asaltaţi de solduri

Cumpărăturile inteligente înseamnă de fapt să ştii să cântăreşti preţul, dar şi valoarea de întrebuinţare, crede analistul financiar Bogdan Baltazar. Acesta susţine că ieftin poate însemna şi scump, atât timp cât cumpărăm un lucru la un preţ convenabil, dar care se strică repede sau care nu respectă necesităţile noastre. „Aici este marea artă a cumpărătorului, care trebuie să aibă o gândire educată. Să aleagă produse care să aibă valoare pentru preţul lor", spune Baltazar. Iar cea mai mare cursă pentru clienţi este în acest moment asaltul soldurilor şi reducerilor. „Este de fapt un asalt la adresa buzunarului", mai spune Baltazar.

Acesta consideră că, în această perioadă de criză, orice achiziţie trebuie cântărită - avem sau nu nevoie de cantitatea şi de calitatea pe care ne-o oferă comerciantul. Fenomenul reducerilor creează comportamente de masă, pentru că există un apetit natural spre reduceri, chiar şi în societăţile dezvoltate, crede şi sociologul Vasile Dâncu. Acesta consideră că românii s-au săturat de lucruri ieftine şi proaste şi că se vor orienta către produse de calitate.