Capitala va avea 1.000 de toalete ecologice

Primaria a incheiat recent un contract de prestari de servicii cu firma Comexrom - Eco-toilet service, pentru amplasarea in locuri circulate a 1.000 de toalete publice. Directorul Andrei Popovici

Primaria a incheiat recent un contract de prestari de servicii cu firma Comexrom - Eco-toilet service, pentru amplasarea in locuri circulate a 1.000 de toalete publice. Directorul Andrei Popovici sustine ca firma sa va inregistra profit abia cand se vor civiliza romanii. Iar civilizarea se face educandu-i pe oameni. - Cum v-a venit ideea de a scoate bani din toalete publice? - In 1999, cand s-a facut primul Revelion, cel din 2000, in aer liber, un prieten de la o televiziune organizatoare a acestui fel de distractie m-a rugat sa ma implic aducand toalete, absolut necesare. Am adus atunci 22, pentru Piata Revolutiei. Apoi, Administratia Strazilor a fost cea care a solicitat inca 22, pe care le punea la diferite manifestatii publice, cum ar fi Festivalul berii de la Palatul Parlamentului din 2000. Ei bine, din aceasta afacere nu am castigat decat un pic de experienta. Apoi, vazand ca Bucurestiul nu are toalete, m-am gandit ca ar trebui sa facem o investitie serioasa, ca sa punem mai multe. Pentru ca am fost, de exemplu, la Bruxelles si acolo sunt toalete publice, cu racorduri la reteaua oraseneasca de apa si canal. Practic, daca la primul colt de strada nu exista o toaleta, cu siguranta gasesti la al doilea sau la al treilea. Or, in Bucuresti ce gasim? Fostele WC-uri publice, putine la numar, au devenit baruri, terase sau magazine de piese auto, iar bucurestenii nu au unde sa-si faca nevoile. Mai mult, muncitorii care lucreaza, de exemplu, la drumuri, la amenajari de spatii verzi sau la tot felul de constructii nu au conditii decente de lucru. - Totusi, am vazut ca au inceput sa apara astfel de toalete... - Da. Asta, pentru ca, atat Primaria Capitalei, cat si Consiliul municipal, au inteles necesitatea acestui serviciu public. In decembrie 2000 a fost organizata o licitatie publica pentru amplasarea a 1.000 de toalete pe raza orasului. Licitatia a fost castigata de noi in 2000. Explozia economica de dupa 1990 a facut ca serviciile oferite locuitorilor sa se diversifice si pulsul vietii sociale sa creasca. Totodata, pretentiile locuitorilor au crescut si ele. Iar prin toaletele ecologice si serviciile oferite de noi, ne apropiem foarte mult de cele din Europa. Aici mai intervine o problema, cea a educatiei. Daca oamenii ar sti sa respecte munca altora, atunci si mediul in care traim ar fi mult mai placut. - Unde aveti amplasate cele 1.000 de toalete? - Cei mai multumiti de existenta lor sunt parintii care vin cu copiii in parcuri sau in locuri de joaca si agrement. Dar cel mai tare m-au miscat multumirile celor veniti la cimitire ca sa ingrijeasca mormintele celor disparuti. Alte locatii, conform intelegerii cu Primaria, sunt intersectiile si zonele intens circulate. Pentru acestea am fabricat module speciale de doua sau patru toalete pe care am inceput deja sa le plasam, primele la Statuia Aviatorilor, la Piata Charles de Gaulle si la Arcul de Triumf. Primariile de sector sunt cele care stabilesc amplasamentele, asa ca locuitorii pot cere la sectoare amplasarea de toalete acolo unde sunt necesare. - Adica exista deja 1.000 de toalete pe strazile Bucurestiului? - Nu. Pana acum nu am pus decat aproape 500, urmand ca pana la sfarsitul anului sa le punem pe toate 1.000. Dupa ce vom fi depasit acest punct, putem spune, asa cum arata toate studiile facute, ca necesarul de toalete publice este satisfacut. - Si cat castigati din afacere? Cat ati investit? - Deocamdata suntem in investitie, iar timp de trei ani nu preconizam vreun profit. Noi nu suntem dintre cei care vor sa recupereze intr-o luna-doua sau cel mult un an banii bagati in vreun smen ieftin. Pana acum, pentru toalete si utilajele necesare curatirii si intretinerii lor, am investit aproape un milion de euro, iar cand vom amplasa toate cele 1.000 de toalete vom depasi doua milioane de euro. La acesti bani se adauga insa si cheltuielile curente pentru distrugeri, inlocuiri, intretinere si servicii. Asa ca, practic, un castig important nu va veni prea curand. Speranta mea este ca, vazand si obisnuindu-se cu calitatea serviciilor pe care ne straduim sa o impunem, bucurestenii vor invata sa ne respecte munca si efortul. Asa ca abia la sfarsitul contractului vom putea calcula mai exact ce am castigat. Este normal sa vreau sa castig, insa marele avantaj este ca particip - in mica masura, este adevarat - la educarea si obisnuirea locuitorilor cu servicii de calitate.