Noua specie de dinozaur biped a primit numele de „balaur bondoc" întrucât avea un corp robust - scheletul era compact, iar oasele erau bine sudate între ele.

Citiţi şi:

Balaurul bondoc: O nouă specie de dinozaur, descoperită în România

Deşi fosilele au fost găsite în septembrie anul trecut de geologul şi paleontologul clujean Mátyás Vremir (39 de ani), de la Societatea Muzeului Ardelean, studiul privind această specie a fost publicat abia săptămâna aceasta în Statele Unite ale Americii. Cadru didactic la Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca până în 2005, geologul care a făcut descoperirea, Mátyás Vremir, lucrează din 2006 în Africa, pentru o companie, şi se dedică studiilor geotehnice la Cluj.

El a descoperit până în prezent zeci de dinozauri erbivori, iar anul trecut, când a dat de balarul bondoc, se ocupa de recartografierea zonei, întrucât în hărţile geologice apăreau câteva erori. „Prin recartografierea zonei Sebeş-Alba am descoperit noi situri cu dinozauri. Printre acestea şi cel de la Sebeş, prin intermediul căruia am găsit balaurul bondoc", a explicat pentru „Adevărul" Mátyás Vremir. Nu i-a fost tocmai uşor să dea de fosilele care fac acum furori în lumea ştiinţei. Cercetătorul a explicat că în zona respectivă se sapă anevoios, iar descoperirea a fost făcută chiar lângă albia râului.

„Balaurul pândea şi ataca"

„A fost nevoie să săpăm pe o arie mai mare pentru a evita inundarea zonei. Iniţial, timp de vreo oră, am crezut că este vorba despre un crocodil. Nu-mi venea să cred că aveam de-a face cu un dinozaur carnivor. La săpături am stat alături de fiul meu care, deşi are 8 ani, l-a recunoscut şi el uşor", a mai spus Mátyás Vremir. Când a dat de fosile, paleontologul a făcut câteva poze pe care le-a trimis imediat colegului său de la Universitatea din Bucureşti, paleontologul Zoltán Csiki.

Munca de extragere a scheletului, de lipire şi de consolidare a durat circa două luni şi a fost definitivată alături de experţii în paleontologie din Capitală. Ulterior, aceştia au apelat şi la o echipă de specialişti de la Muzeul de Ştiinţe Naturale din New York care, în februarie, au venit în România pentru cercetare. Dinozaurul care avea în jur de doi metri era, cel mai probabil, spun cercetătorii, foarte inteligent. „Deşi nu avea o viteză foarte mare, pândea şi sărea direct pe pradă. Făcea «kickboxing»", a mai spus cercetătorul.

Vremir face săpături încă de la vârsta de 16 ani şi nu este la prima descoperire senzaţională de acest gen. „Am făcut prospectări în Crimeea, în zona Caucazului. De pildă, în Munţii Crimeei am descoperit într-o peşteră cel mai complet schelet de mamut", a mai spus cercetătorul.

Lectorul universitar Zoltán Csiki, unul dintre cercetătorii care au participat la studiu, a explicat pentru „Adevărul" că balaurul bondoc este „cel mai complet dinozaur carnivor descoperit din Europa".

„Scheletul parţial al balaurului bondoc găsit lângă râul Sebeş cuprinde părţi din coloana vertebrală, şira spinării, membrele anterioare şi membrele posterioare. Deşi nu avem craniul, putem spune, după gheare, că este carnivor şi că este unul dintre dintre cei mai mari prădători din zona Haţegului", a spus paleontologul Zoltán Csiki.

Dinozaurul, asemănător cu cei din Jurassic Park, a fost numit „balaur" tocmai pentru a avea rezonanţă pentru cultura românească, iar „bondoc" întrucât, spre deosebire de velociraptori, cu care se înrudeşte, „este mai lat în bazin", a explicat lectorul universitar Zoltán Csiki.

Balaurul bondoc avea forma unui curcan supradimensionat

Tărâmul dinozaurilor

Lectorul universitar a adăugat însă că în urmă cu opt ani au mai fost descoperite resturile unui animal din aceeaşi specie, dar pentru că acestea erau prea puţine cercetarea a fost stopată. De asemenea, în România s-au mai descoperit fosile în partea de sud-vest a Transilvaniei. „Dinozauri au existat pe tot teritoriul României. Au fost găsite fosile în special în zona Sebeşului şi a Haţegului, pentru că în acele locuri s-au conservat datorită stâncilor", a mai spus Zoltán Csiki.

Cei doi oameni de ştiinţă speră să găsească şi craniul balaurului, pentru că săpăturile în zona Sebeşului nu s-au încheiat încă.

Fosilele vor ajunge în colecţia Societăţii Muzeului Ardelean

Scheletul dinozaurului carnivor care a stârnit interesul paleontologilor din întreaga lume va fi inclus în colecţia de paleontologie a Societăţii Muzeului Ardelean din Cluj-Napoca, unde va putea fi văzut de cei interesaţi.

Declaraţia a fost făcută, ieri, de Mátyás Vremir. Între timp, oameni de ştiinţă de prestigiu insistă asupra faptului că anatomia acestui velociraptor este ieşită din comun. „Aşteptam aceste rezultate de mult timp, iar această aşteptare ne-a adus o surpriză interesantă", a declarat Mark Norell, directorul departamentului de paleontologie al Muzeului american de istorie naturală, unul dintre coautorii studiului publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Balaurul bondoc avea o pereche de gheare pe fiecare dintre membrele sale inferioare, cu ajutorul cărora îşi imobiliza prada, lungimea sa totală, de la cap la coadă, era cuprinsă între 180 şi 210 centimetri, iar greutatea lui nu depăşea 50 de kilograme.

Un exemplar special

 „Balaurul reprezintă o nouă specie de dinozaur prădător, care este foarte diferită de tot ceea ce cunoşteam până acum", a declarat Stephen Brusatte, un cercetător de la Universitatea Columbia din New York, care lucrează pentru Muzeul american de istorie naturală. Având în vedere anatomia sa, acesta, la fel ca speciile de carnivore din zilele noastre, putea să ucidă animale mai mari decât el.

În opinia oamenilor de ştiinţă, caracteristicile sale morfologice „reflectă fauna specială a Europei, în ultimii ani din era dinozaurilor", o perioadă în care bătrânul continent se afla în mare parte sub nivelul mării, fiind alcătuit din doar câteva insule, din cauza creşterii nivelului oceanului planetar.Dinozaurii au dispărut în urmă cu aproximativ 65 de milioane de ani, aparent în urma prăbuşirii pe Terra a unui asteroid.

Se hrănea cu dinozauri pitici

Cercetătorii susţin că, teoretic, balaurul bondoc se hrănea cu dinozauri pitici, care au trăit în aceeaşi perioadă pe teritoriul României. „În zona Haţegului au fost descoperiţi mai mulţi dinozauri pitici. Aceştia erau erbivori şi cădeau pradă «balaurului bondoc»", a explicat Zoltán Csiki.

Dinozaurii pitici, care ar fi trăit în urmă cu circa 70 de milioane de ani în zona Haţegului, au atras şi ei atenţia oamenilor de ştiinţă din întreaga lume. Primul care a lansat această ipoteză a fost baronul maghiar Franz Nopcsa, în urmă cu 100 de ani. Acesta este recunoscut drept unul dintre fondatorii paleobiologiei.