9 promisiuni pe care ni le facem înainte să avem copii, dar pe care nu reuşim să le respectăm

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Singurul lucru care te consolează ca părinte atunci când faci greşeli pe care ţi-ai propus să nu le bifezi în relaţia cu copilul tău este gândul că şi alţi părinţi se află exact în aceeaşi situaţie ingrată. FOTO andakbychoice.wordpress.com
Singurul lucru care te consolează ca părinte atunci când faci greşeli pe care ţi-ai propus să nu le bifezi în relaţia cu copilul tău este gândul că şi alţi părinţi se află exact în aceeaşi situaţie ingrată. FOTO andakbychoice.wordpress.com

Este uşor să-i judeci pe cei care au copii atunci când nu eşti în pielea lor. Nu de puţine ori ne promitem că nu vom face ca părinţi greşelile pe care le observăm la ceilalţi. Dar măsura în care reuşim să ne ţinem de promisiuni o aflăm abia după ce suntem puşi în faţa faptului împlinit.

Pare floare la ureche să fii părinte când nu ai încă un copil, scrie autoarea Meredith Masony, mama a trei copii, pentru publicaţia Huffington Post. „Înainte să ai un copil ţi se pare că ai putea să fii un părinte extraordinar, care nu va face greşeli flagrante în relaţia cu cel mic. Mi-am imaginat că eu voi fi un super-părinte înainte să devin unul şi să realizez ce efort şi ce responsabilitate implică rolul acesta. Mi-am spus că eu nu voi repeta greşelile stupide pe care aveam impresia că le fac ceilalţi părinţi. Dar am ajuns să-mi încalc aproape toate promisiunile pe care mi le-am făcut“, scrie aceasta. 

Singurul lucru care te consolează ca părinte atunci când faci greşeli pe care ţi-ai propus să nu le bifezi în relaţia cu copilul tău este că şi alţi părinţi se află exact în aceeaşi situaţie ingrată.

1. Nu-i voi permite să mănânce junk-food

La primul copil suntem aproape obsedaţi de alimentaţia 100% naturală, cât mai sănătoasă. Şi încercăm să ne ţinem de ce ne-am propus. Probabil că şi reuşim să facem asta până în momentul în care copilul mai creşte şi începe să saliveze şi să râvnească la dulciurile şi mâncarea altor copii, ori să-şi înfingă mânuţele în dulciurile tentante de la magazin. „După ce mi-a plâns de zeci de ori lângă standul cu junk-food din magazin, eu recunosc, am cedat. Nu sunt mândră de asta, dar încerc măcar să fiu cinstită faţă de mine“, mărturiseşte Meredith Masony.

2. Nu voi ceda în faţa crizelor de plâns

Nu voi deveni sclavul unui copil care plânge din te miri ce motiv. Cel puţin asta încercăm să facem după naşterea primului copil, dar cei mai mulţi părinţi nu reuşesc să aibă succes, spune scriitoarea. „Am stat la uşa dormitorului plângând în timp ce-mi plângea copilul, străduindu-mă să nu-mi încalc principiul, să nu fiu la fel ca restul părinţilor. La al doilea şi al treilea copil eram prea ocupată ca să mai pot reacţiona la fel de prompt atunci când plângeau“, recunoaşte Meredith Masony încă o privinţă în care teoria diferă mult de practică.

3. Nu voi fi ultimul părinte care îl va lua de la grădiniţă/şcoală

Îţi propui să nu te transformi în părintele care ajunge ultimul la grădiniţă sau la şcoală ca să-şi ia copilul acasă. „Nu am realizat înainte să devin părinte că acest lucru se întâmplă pentru că viaţa poate fi haotică atunci când ai copii, un loc de muncă solicitant şi alte responsabilităţi pe care trebuie să le îndeplineşti. S-a întâmplat însă ca o greşeală de comunicare între mine şi soţ să ducă la cel mai urât scenariu posibil. Am uitat să ne luăm fiul de la grădiniţă. Ce poate fi mai jenant decât să primeşti un astfel de telefon, care îţi aduce aminte că propriul tău copil se simte abandonat de cei care se presupune că trebuie să aibă grijă de el“, povesteşte scriitoarea.

4. Nu va dormi în pat cu noi

Peste tot auzi cât de greşit este să-ţi laşi copilul să devină stăpân peste patul conjugal, spune Meredith Masony. „Şi asta am încercat să fac: să nu-i las să se infiltreze în dormitorul matrimonial. Realitatea este că la 2 noaptea este ultimul lucru pe care vei avea puterea să-l mai faci: să-ţi duci copilul înapoi în patul lui sau să-l convingi că trebuie să doarmă la el în cameră, nu cu tati şi cu mami. Am sfârşit prin a dormi cu ei timp de 9 ani de zile, dar am supravieţuit.“

5. O să-i fac pacheţel pentru şcoală în fiecare zi

„Nu-mi voi lăsa copilul să mănâce porcării în timp ce se află la şcoală. Voi fi părintele care va reuşi să-i facă pacheţel în fiecare zi, cu mâncare sănătoasă şi gustoasă“, îşi aminteşte scriitoarea. Lipsa timpului şi aversiunea copiilor pentru mâncarea de acasă te va aduce însă în situaţia de a-ţi mai încălca un principiu. Şi aşa apar banii de buzunar pentru gustările pline de zahăr, cea mai nefericită variantă dintre toate.

6. Nu-mi voi mitui copilul ca să mă asculte

Părintele care nu reuşeşte să se impună în faţa copilului şi recurge la mită pentru a-l face să-i dea ascultare, o altă imagine cu care viitorilor părinţi le este greu să se identifice. Dar este şi capcana în care pică cel mai repede. „Nu primeşti îngheţată dacă nu-ţi faci curat în cameră“, iată doar una dintre „momelile“ pe care le folosim ca să câştigăm puţin timp, să avem parte de un strop de obedienţă, să avem răgazul pentru a ne face un duş.

7. Nu voi urla ca o nebună la copiii mei

„Pentru că am crescut într-o familie în care toată lumea ţipa la toată lumea, mi-am impus să nu fiu acelaşi gen de părinte. Însă admit că îmi pierd răbdarea şi mi se întâmplă asta cel puţin o dată pe zi. Nu este greu să atingi performanţa asta cu trei copii“, mărturiseşte Meredith Masony.

8. Nu mă voi stresa din cauza lucrurilor mărunte

Ne promitem că nu vom deveni genul de părinţi care îşi vor face griji pentru lucruri care nu contează cu adevărat. Este însă uimitor să constaţi cât de repede devin aceste lucruri mici adevăraţi „munţi“ de vinovăţie pe care nu-i poţi escalada. Te speteşti să ai casa curată lună doar pentru ca o oră mai târziu să o iei de la capăt, doar pentru că ai fost în vizită la o prietenă, mămică şi ea, care lasă impresia că se descurcă extraordinar cu toate provocările vieţii de părinte. 

9. Nu voi ceda tentaţiei de a le cumpăra lucruri inutile

Mi-am dorit şi îmi doresc să-i învăţ să aprecieze munca şi lucrurile pentru care depui efort ca să le obţii. Dar în acelaşi timp m-am surprins că nu pot ieşi dintr-un magazin fără să le cumpăr o mică atenţie, orice. La fel, îmi este groaznic de greu să le spun un „Nu“ răspicat ori de câte ori mă privesc şi mă imploră să le iau cine ştie ce jucărie de care se plictisesc imediat, admite scriitoarea Meredith Masony.

Viață de cuplu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite