Ce a făcut asasinul preşedintelui Kennedy, Lee Harvey Oswald, pe 28 septembrie 1963, potrivit noilor documente desecretizate

Lee Harvey Oswald

Lee Harvey Oswald, asasinul preşedintelui american J.F Kennedy, era cunoscut ca fiind simpatizant comunist, dar potrivit noilor documente desecretizate joi, acesta a vorbit cu consulul URSS Valeri Vladimirovici Kostikov, „un ofiţer identificat ca fiind  al KGB” şi un  membru al unităţii responsabile de sabotaj şi asasinate a KGB, în Mexico City, pe 28 septembrie 1963, scrie „The Guardian“.

Noile documente declasificate cu privire la asasinarea fostului preşedinte american John F. Kennedy, arată temerile uriaşe la Uniunii Sovietice, în plin Război Rece, relatează The Guardian. Potrivit documentelor, americanii s-au interesat de reacţii ale oficialilor URSS, iar astfel, FBI a aflat că liderii sovietici îl considerau pe Lee Harvey Oswald – un simpatizant comunist şi considerat autorul asasinatului – ca fiind „un maniac nevrotic care a fost neloial propriei ţări”.

Înalţii oficiali sovietici se temeau şi de teoriile conspiraţiei care aveau să apară în urma asasinării. Ei vedeau asasinarea ca fiind probabil organizată de extrema dreaptă ori de succesorul preşedintelui american, Lyndon Johnson.

De asemenea, liderii sovietici aveau temeri cu privire la un război. „Sursele noastre arată că oficiali sovietici se temeau că, fără lider, vreun general iresponsabil din Statele Unite ar putea lansa o rachetă către Uniunea Sovietică”, arată un document al Biroului Federal de Investigaţii (FBI).

Potrivit altor documente declasificate, de la CIA, ambasadorul cubanez în SUA a primit „cu încântare” vestea morţii lui John F. Kennedy. Însă, notează The Guardian, liderul cubanez Fidel Castro le-a spus americanilor în 1978 că ţara sa nu a fost implicată în planul de asasinare.

Lee Harvey Oswald, cunoscut ca fiind simpatizant comunist, a vorbit cu consulul Valeri Vladimirovici Kostikov, „un ofiţer identificat ca fiind  al KGB” şi un  membru al unităţii responsabile de sabotaj şi asasinate a KGB, în Mexico City, pe 28 septembrie 1963.

Divizia FBI din Dallas îl urmărea pe Oswald în octombrie 1963. Jack Ruby, cel care l-a ucis pe Oswald în arestul poliţiei la două zile după moartea lui JFK, „era în relaţii bune” cu poliţia din Dallas, potrivit unei informări a FBI datată la scurt timp după decesul preşedintelui american.

   Telefonul misterios primit de un ziarist britanic

Potrivit unui alt document declasificat, un reporter de la ziarul britanic Cambridge Evening News a primit un apel anonim în care i se spunea să sune la ambasada americană de la Londra pentru „nişte ştiri importante”, cu 25 de minute înainte de asasinarea lui JFK în Dallas.

Documentul a fost trimis directorului FBI de către un director adjunct al CIA şi este datat 26 noiembrie, la patru zile după asasinarea preşedintelui american.

„Serviciul de securitate britanic (MI-5) a raportat că la 18:05 GMT, pe 22 noiembrie, un telefon anonim a fost dat din Cambridge, Anglia, către un jurnalist de la Cambridge News. 

Apelantul a spus doar că jurnalistul ar trebui să sune la ambasada americană din Londra pentru nişte ştiri importante şi apoi a închis. După vestea decesului preşedintelui, reporterul a informat poliţia din Cambridge despre apelul anonim iar poliţia a informat MI-5. Detaliul important este că apelul a fost făcut, potrivit calculelor MI-5, cu aproximativ 25 de minute înainte ca preşedintele să fie ucis. Reporterul nu a mai primit astfel de apeluri, iar MI-5 arată că el este cunoscut lor ca fiind în toate minţile şi ca un om loial, fără antecedente”, se arată în mesajul CIA.

Moscova susţine relatările presei occidentale pe această temă sunt „calomnioase“ 

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova a declarat că acuzaţiile că Lee Harvey Oswald, asasinul lui John F. Kennedy, a avut legături cu serviciile speciale ale URSS sunt doar afirmaţii calomnioase.

Ipotezele că Lee Harvey Oswald, ucigaşul celui de-al 35-lea preşedinte american John Kennedy, a fost în legătură cu serviciile speciale ale URSS sunt doar afirmaţii calomnioase, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe Maria Zakharova comentând informaţiile apărute în publicaţiile  occidentale în ajunul declasificării documentelor privind investigarea acestei tragedii.

"De zeci de ani, aceste informaţii au fost clasificate. Dacă acum, acuzaţiile atroce privind contextul rusesc sunt sunt avansate pe această temă, este  regretabil ", a spus Zakharova. "Este înfricoşător să ne imaginăm că acest subiect poate fi prezentat astăzi în acest context despicabil", a adăugat ea.

John Kennedy a fost ucis pe 22 noiembrie 1963 la Dallas de lunetistul Lee Harvey Oswald. Teza că acesta a avut legături cu serviciile speciale sovietice se bazează şi pe fatul că el a trăit şi a lucrat ceva timp în Minsk, capitala actualei Republici Belarus, fostă republică componentă a Uniunii Sovietice.

O comisie de anchetă lansată la câteva zile după moartea carismaticului preşedinte de 46 de ani, Comisia Warren, conchisese că "JFK" fusese ucis de fostul puşcaş marin trăgător de elită Lee Harvey Oswald, care a acţionat singur.

Această poziţie oficială nu a fost suficientă niciodată totuşi pentru a înăbuşi ipotezele asupra unui complot urzit împotriva celui de-al 35-lea preşedinte american la Dallas, în Texas.

Sute de cărţi şi de filme au alimentat teza complotului, indicându-i pe adversarii din perioada Războiului rece, care erau URSS şi Cuba, mafia şi chiar vicepreşedintele Lyndon B. Johnson. 

Desecretizarea „documentelor prea sensibile“, amânată cu şase luni

După o aşteptare de peste jumătate de secol, administraţia preşedintelui Donald Trump a dat publicităţii joi aproape 3.000 de dosare secrete despre asasinarea preşedintelui John F. Kennedy, amânând totuşi cu şase luni dezvăluirea anumitor documente considerate prea "sensibile“.

Amânarea riscă să alimenteze fluxul nesfârşit de teorii ale conspiraţiei, chiar dacă experţii nu se aşteaptă la mari revelaţii în urma publicării acestor documente, la 50 de ani de la moartea lui John F. Kennedy, la 22 noiembrie 1963, la Dallas, în Texas.

Se aştepta publicarea a 3.100 de dosare încă secrete. În cele din urmă, 2.891 au fost postate online joi seara pe site-ul Arhivelor Naţionale din SUA (www.archives.gov/research/jfk/2017-release).

Conţinând zeci, chiar sute de mii de documente încă niciodată nepublicate, unele dintre aceste dosare datează din 1962, chiar înainte de moartea celui de-al 35-lea preşedinte al SUA. Ca de pildă cel conţinând un rezumat al unei reuniuni în care şeful CIA explică că serviciile sale studiază posibilităţile de a sabota piese aeronautice destinate a fi trimise din Canada în Cuba.

Rapoarte ale şefilor FBI, interviuri cu martori veniţi să comunice piste poliţiei în zilele de după asasinat... Trierea amănunţită a acestei avalanşe de noi informaţii promite să-i preocupe îndelung pe cei pasionaţi. 

Preşedintele american a dat termen de şase luni serviciilor de informaţii, până la 26 aprilie 2018, pentru a tria documentele considerate sensibile şi a le cenzura, în cazul în care este necesar, în părţile cele mai delicate.

"Eu nu am de ales astăzi decât să accept să fie studiate mai degrabă decât să se permită o atingere potenţială, ireversibilă la adresa securităţii naţiunii noastre", a subliniat Donald Trump.

"La capătul acestui termen, voi ordona publicarea tuturor informaţiilor în cazul cărora serviciile nu vor putea să demonstreze" că ele trebuie ţinute secrete, a spus şeful Casei Albe. 

"Preşedintele vrea să se asigure că există o transparenţă completă" şi "vrea să publice aceste informaţii — care lipsesc — cât mai repede posibil", a afirmat unul dintre responsabilii administraţiei de la Washington.

Dar "rămân informaţii sensibile în dosare", a subliniat acesta din urmă, în special despre informatori şi "activităţi efectuate cu sprijinul unor organizaţii străine partenere, ale serviciilor de informaţii şi poliţiei".