Ce miză are războiul populiştilor împotriva serviciilor de informaţii INFOGRAFIE

Atacurile lansate de lideri populişti la adresa reprezentanţilor unor agenţii de spionaj nu sunt numai simple de acte de răzbunare pentru afirmaţii dure făcute de aceştia din urmă.

Recenta decizie a preşedintelui Statelor Unite, Donald Trump, de a le revoca mai multor foşti oficiali din domeniul spionajului şi nu numai accesul la informaţii de securitate continuă să nască dezbateri aprinse în America, inclusiv cu privire la motivaţiile reale ale liderului Casei Albe. 

În opinia fostului analist al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) din SUA Kent Harrington, ar fi o greşeală ca decizia preşedintelui Trump de a-i retrage accesul la astfel de date fostului director CIA John Brennan să fie interpretată doar ca o vendetă generată de faptul că acesta din urmă l-a criticat. În spate, se află mai mult decât atât. 

Iar situaţia este cu atât mai gravă, consideră Harrington, cu cât alţi lideri populişti îi urmează exemplul, punând astfel în pericol sănătatea democraţiilor occidentale. 

Bunăoară, în Europa, scrie fostul analist CIA într-un articol publicat pe platforma Project Syndicate, mai multe partide de extremă-dreapta aflate în prezent la guvernare duc o bătălie cu cei care le-au monitorizat vreme de decenii politicile şi le-au analizat atitudinile extremiste.

O acţiune, două scopuri

În cazul celor întâmplate în Statele Unite, afirmă Harrington,liderul Casei Albe şi-ar fi dorit, fără îndoială, să împuşte doi iepuri dintr-o lovitură: să oprească investigaţia condusă de procurorul special Robert Mueller privind o posibilă înţelegere între echipa de campanie a lui Trump şi oficiali ruşi, dar şi să supună toate agenţiile americane de spionaj.  

Fiind un admirator al liderilor puternici care vor să vadă „treaba făcută“, preşedintele SUA „admiră dictatele“ şi nu dă dovadă de prudenţă în privinţa procedurilor legale, consideră fostul analist CIA.

Potrivit lui, tocmai această combinaţie între interesul personal şi dispreţul pentru lege face ca revocarea accesului lui Brennan la informaţii de securitate să fie tulburătoare. Desigur, adaugă el, preşedintele SUA are puterea de a refuza accesul la secrete oficiale în cazul în care se descoperă că o persoană a compromis informaţii clasificate sau este pe cale să o facă.

Numai că Brennan nu a făcut nimic de acest gen. De fapt, Trump a admis asta. Îngropată într-un „ghivechi de cuvinte“ menit să explice decizia în acest caz, Casa Albă a susţinut că la bază s-a aflat comportamentul „inconstant“ al fostului director CIA. „Acuzaţia ar fi ridicolă dacă nu ar fi atât de gravă“, afirmă Harrington.

El adaugă că Trump a ignorat pur şi simplu legile - inclusiv legile care reglementează serviciile americane de informaţii - pe care a jurat să le respecte. În acest context, 11 foşti directori şi directori adjuncţi ai CIA, precum şi 70 de foşti ofiţeri de rang înalt ai agenţiei au criticat revocările fără precedent, catalogându-le drept constrângere politică şi l-au acuzat pe Trump că a abuzat de puterile prezidenţiale, în dauna securităţii naţionale şi ameninţând dreptul foştilor oficiali la liberă exprimare. 

Dar purtători de cuvânt ai Casei Albe au spus că Trump intenţionează să facă noi revocări.

Iar cei aflaţi pe listă nu au fost aleşi la întâmplare, crede fostul analist CIA. Este vorba despre persoane care au supravegheat strângerile de informaţii şi analizele care au dus la concluzia comunităţii de informaţii că Rusia s-a amestecat în alegerile din 2016, inclusiv la ipoteza unei posibile înţelegeri secrete între echipa de campanie a lui Trump şi oficiali ruşi. 

Acte de intimidare

În acest timp, în Europa a fost înregistrată o situaţie similară. Liderii populişti ai Austriei au intimidat şi au încercat să reducă la tăcere serviciile secrete, trecând chiar la epurări în rândul agenţilor de spionaj, subliniază Kent Harrington. 

În februarie, la ordinului ministrului de Interne, provenit din rândurile formaţiunii de extremă-dreapta Partidul Libertăţii, care a semnat în 2016 un acord cu partidul Rusia Unită al preşedintelui rus, Vladimir Putin, poliţia austriacă a făcut un raid la principala agenţie de spionaj a ţării – BVT. Întâmplător sau nu, aceeaşi instituţie este însărcinată să monitorizeze extremismul de dreapta.

Iar pretextul pentru acest raid (urmat de retrogradarea unor oficiali de rang înalt din domeniul spionajului austriac) a fost că agenţia ar fi derulat o operaţiune menită să afecteze Coreea de Nord. 

Chiar dacă legalitatea operaţiunii în cauză, de altfel contestată de anumiţi oficiali austrieci, rămâne să fie stabilită de instanţă, efectele sunt deja clare, opinează fostul analist CIA. Prin confiscarea multor dosare, operaţiunea a dăunat misiunilor agenţilor şi a ridicat mari semne de întrebare în rândul aliaţilor cu privire la încrederea care poate fi acordată serviciilor austriece. 

De altfel, începând de atunci, numeroase servicii occidentale au limitat schimburile de informaţii cu Austria, în special din cauza temerii că vor fi împărtăşite cu Moscova, potrivit unei anchete a „Washington Post“.

„Există temerea că aceste elemente s-ar putea regăsi a doua zi pe biroul lui Vladimir Putin“, a afirmat o sursă din cadrul BVT, citată de cotidianul austriac „Die Presse“.

Un impact puternic

Deşi Washingtonul nu e Viena, aceste două situaţii merită tratate cu atenţie, crede Harrington. Conform lui, atacurile lui Trump la adresa comunităţii de informaţii nu au impact numai la nivelul conducerii actuale a spionajului, ci şi la nivelul agenţilor care se implică în activităţi periculoase pentru a aduna informaţii. 

Cât priveşte situaţia din Austria, mai spune el, evenimentele ar trebui să fie un semnal de alarmă. Pentru ca democraţiile să se dezvolte, guvernul trebuie să fie transparent, precum şi responsabil public. 

Kent Harrington concluzionează că fostul director CIA John Brennan nu este singura victimă a acţiunii nejustificate şi răzbunătoare a lui Trump. „La fel sunt toţi americanii atunci când liderii naţionali îşi pun propriile interese înaintea celor ale ţării“, conchide analistul.