O situaţie care îi îngrijorează pe europeni

Dezacord cu Belgradul, tensiuni în nordul Kosovo, criză în Macedonia şi Bosnia. La o lună după ce Priştina s-a desprins de Serbia, europenii încep să-şi dea seama că susţinerea

Dezacord cu Belgradul, tensiuni în nordul Kosovo, criză în Macedonia şi Bosnia. La o lună după ce Priştina s-a desprins de Serbia, europenii încep să-şi dea seama că susţinerea independenţei Kosovo a provocat agitaţie în regiunea pe care o doreau stabilă.

Prima consecinţă a recunoaşterii Kosovo de către marii actori europeni s-a făcut simţită la Belgrad, care a îngheţat procesul de integrare în UE. Cel puţin până la alegerile legislative anticipate din luna mai, convocate după dezmembrarea coaliţiei formate din partidul proeuropean al preşedintelui Boris Tadici şi formaţiunea premierului naţionalist Vojislav Koştuniţa. Europenii speră că proeuropenii vor câştiga scrutinul legislativ şi vor putea astfel să relanseze discuţiile cu Belgradul.

O declaraţie a ministrului sârb de externe, Vuk Jeremici, care a vorbit despre "trădarea" Occidentului, dă de înţeles că dezacordurile nu vor fi rezolvate cu una, cu două. Planurile europenilor sunt complicate şi mai mult de tensiunile din nordul Kosovo, unde sârbii resping autoritatea Priştinei şi sunt hotărâţi să-şi înfiinţeze structuri paralele.

Independenţa Kosovo a avut efecte imediate şi în ţările vecine. În Bosnia-Herţegovina, coabitarea între sârbi şi croato-musulmani stabilită prin acordurile de la Dayton este mai fragilă ca niciodată. În Macedonia, coaliţia guvernamentală s-a destrămat după ce Partidul Democratic al Albanezilor a ieşit de la guvernare, acuzând refuzul autorităţilor de la Skopje de a recunoaşte independenţa Kosovo.

Între timp, divergenţele persistă în UE, unde mai multe ţări au reafirmat că nu vor recunoaşte independenţa Kosovo. Oficial, responsabilii europeni încearcă să minimalizeze neînţelegerile. Numeroşi diplomaţi recunosc însă că apariţia Kosovo pe harta Europei a provocat mai multă dezordine decât s-a anticipat.