Vladimir Putin, prins în propria capcană
0Rusia a reclamat, săptămâna trecută, suveranitatea asupra a peste un milion de kilometri pătraţi în Arctica şi ar putea accelera o cursă a revendicărilor într-o zonă nelocuită a Terrei, dar bogată în zăcăminte disputate de ani întregi cu Statele Unite, Canada, Norvegia şi Danemarca.
Însă adevărata intenţie a Moscovei este cu totul alta, preşedintele rus Vladimir Putin având nevoie de un nou subiect internaţional pentru a distrage atenţia de la propria capcană în care a căzut în urma crizei din estul Ucrainei, comentează Radio Free Europe - Radio Liberty în pagina electronică.
Capcana din Donbas
Vladimir Putin începe să aibă probleme în estul Ucrainei. În primul rând, dorinţa de a înfiinţa Novorusia între Harkiv (est) şi Odesa (sud-vest) nu pare realizabilă. În al doilea rând, o campanie împotriva oraşului-port Mariupol, care ar viza asigurarea legăturii pe uscat cu peninsula Crimeea, anexată de Rusia în martie 2014, ar putea fi costisitoare şi ar putea atrage noi sancţiuni occidentale. De asemenea, îngheţarea conflictului din estul Ucrainei şi instaurarea unui protectorat rusesc în zonele ocupate de separatiştii proruşi nu par a fi soluţii fericite. În acest caz, Moscova ar trebui să-şi asume povara finanţării unei enclave neproductive, cu infrastructura distrusă, în timp ce economia rusă este în declin. Mai mult decât atât, Rusia ar putea pierde orice pârghie în restul Ucrainei, care s-ar orienta rapid către Occident.
O soluţie ar fi întoarcerea teritoriilor ocupate în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk sub controlul Kievului, dar în condiţii impuse de Moscova, precum autonomie extinsă şi dreptul de veto asupra deciziilor Guvernului ucrainean. Însă un pas înapoi în criza din Ucraina i-ar putea nemulţumi pe membrii serviciilor de securitate şi pe naţionaliştii ruşi, baza regimului Putin, care s-ar simţi „trădaţi“, ceea ce ar avea un impact negativ asupra Kremlinului, mai grav decât protestele în masă, apreciaîntr-un articol jurnalista Anna Arutunian, potrivit Radio Free Europe - Radio Liberty. Astfel, Vladimir Putin, un promotor al naţionalismului, în special după revenirea la Kremlin în 2012, este prins acum în propria capcană.
Economie în recesiune
Criza din Ucraina şi evoluţiile de pe piaţa energetică afectează grav economia rusă. Sancţiunile impuse Moscovei din cauza anexării Crimeei şi presupusei implicări în conflictul militar din estul Ucrainei afundă economia rusă în recesiune. Rubla se devalorizează şi inflaţia creşte, în timp ce preţul petrolului scade la sub 50 dolari barilul. Din cauza evoluţiilor de pe piaţa energetică, valoarea de piaţă a Gazpromului, cândva pincipala armă de şantaj a lui Putin, a scăzut de la 360 de miliarde de euro, în 2008, la 55 de miliarde de euro, în prezent. Totodată, anularea sancţiunilor impuse Iranului, al treilea producător de gaze naturale la nivel mondial, ar putea aduce pe piaţă un competitor redutabil pentru Rusia. Ori, ca urmare a crizei din Ucraina şi încălcării legilor antitrust de către Gazprom, europenii s-au orientat către găsirea unor noi surse de aprovizionare cu gaze. În plus, Rusia suferă în ceea ce priveşte energiile regenerabile, în creştere pe piaţa energetică.
Imagine proastă
Cu toate că Rusia a investit aproape 500 de milioane de dolari pentru a semăna confuzie în Occident, prin campanii de propagandă şi dezinformare, un sondaj publicat recent de Pew Research Center, cu sediul la Washington, arată că Rusia are o imagine bună numai în trei ţări, şi anume în China, Vietnam şi Ghana. La nivel mondial, doar 30% din respondenţi au o părere bună despre Rusia. Sentimentul de încredere în Rusia este de 26% în Europa, de 25% în Orientul Mijlociu, de 29% în America Latină şi de 37% în Asia şi Africa. Vladimir Putin stă, însă, mult mai prost decât ţara sa la capitolul imagine. La nivel mondial, numai 24% dintre respondenţi au declarat că au o păre bună despre liderul de la Kremlin. Campania de propagandă a lui Vladimir Putin pare să funcţioneze în ţara sa, dar nu se ştie pentru cât timp, conchide postul de radio.