Rusia ameninţă Ucraina cu „raiduri selective”, după ce un obuz ucrainean ar fi lovit un sat rusesc

Separatiştii s-au regrupat la Doneţk şi se luptă acolo cu armata ucraineană de câteva zile. FOTO Reuters

Kremlinul a transmis astăzi prin surse anonime citate de presa aservită regimului că ia în calcul „raiduri selective” asupra armatei ucrainene, ca replică pentru un presupus atac cu obuze de artilerie care ar fi cauzat moartea unei persoane, în Rusia, în apropiere de graniţa cu Ucraina.

O sursă „apropiată Kremlinului” a declarat astăzi pentru cotidianul „Kommersant” că Rusia ia în calcul demararea unor atacuri precise asupra armatei ucrainen. Rusia ştie exact de unde au fost lansate obuzele, transmite aceeaşi sursă, citată şi de „Vocea Rusiei”. Kremlinul subliniază însă că nu este vorba despre atacuri masive, ci raiduri „selective, cu ţintă precisă”, asupra poziţiilor din care s-a tras asupra Rusiei. 

O idee similară a fost sugerată de vicepreşedintele Consiliului Federaţiei Ruse, Evgheni Buşmin, reprezentant al regiunii Rostov, din care face parte satul care ar fi fost lovit. 

Duminică, pentru prima dată de la izbucnirea conflictului din estul separatist al Ucrainei, Moscova a anunţat că armata ucraineană i-a atacat teritoriul, după ce un obuz de artilerie lansat din Ucraina a lovit duminică dimineaţă o casă din regiunea Rostov, iar un cetăţean rus a murit. Ministerul de Externe ameninţă că vor exista „consecinţe ireversibile”.

Citând surse anonime, Russia Today susţine că în jur de şase obuze de artilerie au lovit duminică oraşul Doneţk (coincidenţă de nume cu oraşul ucrainean) aflat în regiunea rusă Rostov, chiar la graniţa cu Ucraina. Însărcinatul cu afaceri al Ucrainei în Rusia a fost chemat la Ministerul Externelor de la Moscova, unde i s-a înmânat un mesaj de protest „în cei mai puternici termeni”, transmite portalul asservit Kremlinului. 

Incidentul ar putea avea „consecinţe ireversibile”, a adăugat Ministerul condus de Serghei Lavrov. „Investigăm incidentul. Este semnului creşterii periculoase a tensiunilor la graniţe. Este un grad mult mai ridicat de pericol pentru cetăţenii noştri. Prin urmare, demersurile noastre vor fi dure şi precise. Însă trebuie să clarificăm mai întâi circumstanţele în care s-a petrecut incidentul”, a declarat Grigori Karaşin, viceministru al Externelor, citat de „Vocea Rusiei”. 

În urmă cu două săptămâni, armata ucraineană reorganizată sub conducerea preşedintelui Petro Poroşenko a demarat o puternică ofensivă asupra fiefurilor separatiste proruse din estul ţării, împingând rebelii din câteva oraşe pe care le ocupaseră de mai bine de trei luni. 

La 16 martie, autorităţile regionale din Crimeea au organizat un referendum prin care populaţia a fost întrebată dacă doreşte alipirea peninsulei la Rusia şi dacă vrea întoarcerea la Constituţia din 1992, care prevedea mai multă autonomie faţă de Ucraina pentru Republica Autonomă din Crimeea. Aceasta după ce, în urmă cu o lună, preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici fusese demis de Parlamentul de la Kiev, la fel şi Guvernul controlat de el, după mai bine de trei luni de proteste faţă de regimul pro-rus condus de Ianukovici şi apropiaţii săi.

Autorităţile locale din Crimeea au catalogat schimbarea de putere drept lovitură „fascistă” de stat, poziţie adoptată şi de Rusia.

Locuitorii din Crimeea au votat în procent covârşitor - peste 96% - pentru alipirea la Rusia. La recensământul din 2001, cel mai recent, peste 58% din locuitorii peninsulei s-au declarat ruşi, 24,3% - ucraineni şi 12% -tătari. 

Imediat după anexarea Crimeea, în estul Ucrainei s-au intensificat dramatic tensiunile separatiste, până atunci relativ timide. Luptele au început acolo în martie, când proruşii au atacat o bază militară de la Lugansk şi, treptat, au început să înconjoare tot mai multe unităţi militare din regiune. 

Autorităţile locale, în frunte cu primarii şi poliţiştii, nu numai că nu i-au împiedicat, ci i-ar fi şi sprijinit. Ulterior, în cele mai multe oraşe din regiune au fost aleşi sau numiţi lideri noi, proruşi sau chiar cetăţeni ruşi. La 11 mai, separatiştii au organizat şi un referendum prin care şi-au cerut independenţa de Kiev. Plebiscitul nu a fost recunoscut nici măcar de Rusia, fiind marcat de nereguli şi fraude clare.