Cum au schimbat sancţiunile viaţa de zi cu zi la Moscova: „Mi-e teamă de mai multe jafuri din cauza creşterii bruşte a sărăciei”

Moscova: 9 martie FOTO EPA-EFE

Statele Unite, Marea Britanie şi Uniunea Europeană au adoptat sancţiuni economice şi financiare fără precedent împotriva Rusiei în urma războiului declanşat de Vladimir Putin în Ucraina, iar sute de companii internaţionale s-au retras deja din ţara cu cea mai mare suprafaţă din lume.

Impactul acestor măsuri abia începe să se facă simţit, cu creşterea preţurilor la produsele de bază, dispariţia multor locuri de muncă şi, pentru unii, adâncirea sentimentului de izolare de restul lumii.

Într-un reportaj, BBC scrie că viaţa ruşilor, în special a celor din Moscova, s-a schimbat semnificativ din cauza sancţiunilor.

Preţurile de consum au crescut cu 2,2% în prima săptămână de la declanşarea atacului Rusiei împotriva Ucrainei (24 februarie - 3 martie). Unele magazine au restricţionat vânzarea unor produse de bază. Probleme încep să apară în achiziţionarea de medicamente. Deşi nu sunt supuse sancţiunilor, multe medicamente riscă să dispară din cauza întreruperii activităţilor unor companii străine şi întârzierii livrărilor din ţări precum China şi India.

Rubla rusească s-a depreciat puternic, ceea ce i-a determinat pe mulţi retaileri să-şi majoreze preţurile. Daria, o moscovită care locuieşte chiar în centrul capitalei ruse, spune că nu a văzut încă rafturi goale. „Mâncarea nu va dispărea, dar se va scumpi”, crede ea. „Cât de scump va fi, nu-mi pot imagina şi mă tem să mă gândesc”, adaugă femeia.

Jan este un cetăţean al UE care locuieşte şi lucrează la Moscova. „Pe 20 februarie am comandat produse alimentare în valoare de 5.500 de ruble (aproximativ 57 de dolari). Acum acelaşi coş costă 8.000 de ruble”, explică el. Preţul laptelui aproape s-a dublat în ultimele două săptămâni, remarcă Jan.

Agenţia de presă Tass relatează că unii comercianţi au convenit să limiteze la 5% creşterea preţurilor la unele produse de bază. Alţii restricţionează vânzările unor produse de bază, cum ar fi făina, zahărul şi uleiul.

Preţurile la bunuri de larg consum au crescut drastic. Smartphone-urile şi televizoarele s-au scumpit cu peste 10%, iar o vacanţă de buget mediu în Turcia a crescut cu 29%. Branduri străine precum Apple, Ikea şi Nike nu îşi mai vând produsele în Rusia.

Pavel, un lector universitar din Moscova care are doi copii împreună cu soţia sa, caută electrocasnice şi mobilă pentru noul apartament al familiei. A reuşit să cumpere un frigider, aragaz, maşină de spălat şi un fierbător de apă şi a comandat un pat şi un dulap de la Ikea cu doar o zi înainte de a se închide. El spune că preţurile la electrocasnice au crescut cu 30% de la începutul invaziei. 

Şapte bănci ruseşti au fost eliminate din sistemul internaţional de plăţi Swift. Visa, Mastercard, American Express, Apple şi Google Pay şi-au limitat serviciile în Rusia. Banca Centrală a Rusiei estimează o scădere a economiei cu până la 8%.

FOTO EPA-EFE

Ekaterina, care conduce reţea de şcoli de limbi străine, spune că sancţiunile i-au făcut deja probleme: „Avem profesori din alte ţări pe care nu îi putem plăti pentru că toate reţelele de transfer sunt îngheţate. Avem şi studenţi în Statele Unite, Germania şi Letonia care nu îşi pot plăti taxele în conturile noastre. Am găsit modalităţi de ocolire, dar în acest moment fiecare zi de lucru începe cu stingerea unui incendiu după o nouă criză”.

Sancţiunile „au avut un impact mare asupra afacerii noastre”, recunoaşte Nataşa, care lucrează în industria fitnessului. „Numărul clienţilor noştri este în scădere. Oamenii ne cer să le rambursăm plăţile pentru abonamente. Costurile legate de chirie, echipamente şi curăţenie sunt în creştere”, explică ea, anticipând că multe afaceri precum cea a ei se vor închide.

Nataşei îi este greu să se împace cu schimbările. „Este o criză complet diferită, care ne face pe toţi să ne simţim pierduţi şi nedumeriţi. Nu doar în afaceri, ci şi în propriile noastre vieţi. Pierderea veniturilor, nevoia de a renunţa la un întreg stil de viaţă, reducerea conexiunilor, inclusiv pe reţelele de socializare, imposibilitatea de a călători pentru a ne vedea familia şi prietenii din străinătate. Sunt o mulţime de lucruri pe care le-am pierdut deja şi nu le-am înţeles încă pe deplin”, spune ea pentru BBC.

Guvernele occidentale speră că sancţiunile impuse Rusiei vor determina o mişcare socială care să producă schimbări la vârful conducerii politice, dar asta ar putea dura, notează BBC.

Daria nu are niciun dubiu, şi anume că Vladimir Putin este vinovat pentru sancţiuni. Dar, atrage atenţia ea, majoritatea ruşilor se informează din mass-media de stat, care trâmbiţează zi de zi propaganda anti-ucraineană a Kremlinului. Mulţi oameni îl susţin pe Putin şi ar putea ajunge să dea vina pe Occident pentru sancţiuni.

Alţii nu aprobă războiul, dar tac, întrucât este riscant să adreseze critici împotriva Kremlinului.

O nouă lege prevede pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru distribuirea de „informaţii false”, adică informaţii care contravin versiunii oficiale a Kremlinului, despre armata rusă şi războiul pe care îl duce în Ucraina, numit „operaţiune specială” în Rusia. Presa independentă aproape a dispărut. Novaia Gazeta, ultimul ziar liber, trebuie să elimine orice articol despre război şi orice referire la război. Peste 13.000 de ruşi au fost arestaţi deja că au manifestat împotriva războiului.

Nimeni nu este sigur ce se va întâmpla în continuare, dar consecinţele economice vor fi în mod clar grave şi de lungă durată. 

Dar Vladimir, din Saratov, un oraş din sud-vestul Rusiei, spune că încă nu simte impactul sancţiunilor occidentale. „Vatniki (suporterii Kremlinului, n. red.) nu vor fi afectaţi de deprecierea rublei, pentru că nu cumpără mărfuri străine scumpe”, spune el.

Şi totuşi, evenimentele de astăzi aduc aminte de prima parte a deceniului 1990-2000, când economia Rusiei s-a prăbuşit după prăbuşirea Uniunii Sovietice. „Este interesant să discutăm cu persoane de 30 de ani despre acele vremuri şi despre cartelele de raţii pe care le aveam pentru mâncare”, spune Daria.

„Îmi amintesc cozile uriaşe la cârnaţi, de interdicţiile de a nu vinde produse cumpărătorilor din afara oraşului. Era ruşinos. Sper să nu ne întoarcem la acele vremuri”, adaugă ea.

„Mi-e teamă că vor fi mai multe spargeri şi jafuri din cauza creşterii bruşte a sărăciei şi a pierderii locurilor de muncă”, încheie Daria.