La Bruxelles, "pachetul climă-energie" stârneşte controverse

Discutarea la Bruxelles a "pachetului climă-energie" suscită dezbateri aprinse între reprezentanţii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. Franţa, care deţine în prezent

Discutarea la Bruxelles a "pachetului climă-energie" suscită dezbateri aprinse între reprezentanţii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Franţa, care deţine în prezent preşedinţia UE, încearcă să obţină aprobarea pachetului de măsuri până la sfârşitul acestui an. Dar realizarea acestui obiectiv este mult îngreunată de îngrijorarea produsă de recesiunea economică, care nu se manifesta în 2007, când a fost conceput "pachetul climă-energie".

"20% - de trei ori", până în 2020

În mod oficial nimeni nu contestă triplul obiectiv stabilit de comun acord în primăvara lui 2007, care prevede ca, până în anul 2020, nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră să fie redus cu 20%, energia din surse regenerabile să reprezinte de 20% din total, iar consumul energetic să scadă cu 20%, pe baza economisirii.

Cele mai multe obiecţii şi cereri de negociere vin din partea noilor membri adoptaţi de UE, foste ţări comuniste ale căror economii sunt încă tributare vechiului sistem, dar şi din partea marilor companii occidentale, mari consumatoare de energie, care iau în consideraţie noul context de risc creat de recesiune.

"Adoptarea pachetului mai puţin diluat, depinde, până la urmă, de autoritatea preşedintelui Sarkozy", consideră un înalt responsabil din cadrul Comisiei Europene.

Obiecţii şi negocieri

Polonia cere susţinere financiară din partea UE pentru a putea respecta dezideratul de plată 100% a emisiilor poluante, cu începere din 2013.

Alte ţări obiectează că această cerere "dezechilibrează pachetul".

Franţa cere includerea importatorilor din afara UE în sistemul de schimburi.

Criza energetică agravată de conflictul dintre Rusia şi Georgia constituie alt subiect fierbinte de dezbateri.