SUA impun sancţiuni împotriva companiei petroliere de stat din Venezuela. Guaido a vorbit la telefon cu Trump şi încearcă să divizeze armata

Petroleos de Venezuela SA (PDVSA)

Administraţia de la Washington a impus sancţiuni împotriva companiei petroliere de stat PDVSA din Venezuela. Măsura urmează deciziei Statelor Unite şi a altor ţări de a nu recunoaşte legitimitatea preşedintelui reales al ţării Nicolas Maduro.

Venezuela este unul din cei mai mari producători de petrol din lume, iar compania de stat Petroleos de Venezuela SA (PDVSA) este o sursă importantă de valută care întăreşte regimul lui Maduro, chiar dacă ţara se află într-o profundă criză economică. 

Noile sancţiuni nu interzic companiilor americane importurile de petrol din Venezuela, ci tranzacţiile financiare cu PDVSA. Statele Unite şi mai multe ţări din America Latină şi Europa şi-au anunţat susţinerea pentru liderul opoziţiei Juan Guaido, care s-a autoproclamat preşedinte interimar al Venezuelei.

Preşedintele autoproclamat al Venezuelei, Juan Guaido, a anunţat luni că preia controlul activelor Venezuelei în străinătate pentru a evita ca preşedintele ales, Nicolas Maduro, să le delapideze în cazul în care va părăsi puterea, relatează AFP.

"Începând de acum, începem preluarea treptată şi ordonată a activelor ţării noastre în străinătate, că sa împiedicăm ca, în momentul plecării sale (...), uzurpatorul şi gaşca acestuia să încerce să pună mâna pe fondurile poporului", a afirmat el într-un comunicat difuzat pe Twitter.

Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro a declarat că este pregătit să discute cu opoziţia, în contextul în care liderul opoziţiei, Juan Guaido, s-a autoproclamat preşedinte interimar al Venezuelei, relatează site-ul agenţiei Tass.

 "Sunt pregătit să încep discuţiile, să iniţiez un dialog cu întreaga opoziţie din Venezuela, având doar obiectivul păcii, înţelegerii şi recunoaşterii reciproce", a declarat Maduro în cadrul unei întâlniri cu diplomaţii venezueleni care au fost în SUA.

Statele Unite, Canada şi majoritatea statelor din America Latină şi-au manifestat susţinerea pentru Guaido.

   Canada va găzdui pe 4 februarie la Ottawa o reuniune de urgenţă a Grupului de la Lima privind criza din Venezuela, a făcut cunoscut presei luni şefa diplomaţiei canadiene, Chrystia Freeland, relatează AFP.

Majoritatea membrilor Grupului de la Lima - alcătuit din Canada şi ţări din America Latină şi Caraibe - l-au îndemnat pe preşedintele venezuelean, Nicolas Maduro, să renunţe la putere. Iar la întâlnirea de luni urmează "să se discute despre măsurile pe care trebuie să le luăm pentru a-l susţine pe Juan Guaido şi poporul venezuelean", a subliniat Chrystia Freeland.

"Sunt provocări uriaşe în domeniul securităţii, ajutorului umanitar şi imigraţiei", a adăugat ea.

Venezuela, confruntată cu o gravă penurie alimentară şi de medicamente, precum şi cu o hiperinflaţie de 10.000.000% anunţată pentru 2019, traversează cea mai gravă criză din istoria sa recentă.

Preşedintele Nicolas Maduro a fost susţinut sâmbătă, în cadrul unei întâlniri a Consiliului de Securitate ONU, de către China şi Rusia. Maduro a respins apelurile făcute de Statele Unite, Canada, statele din America Latină şi din Uniunea Europeană pentru organizarea unor noi alegeri.

Convorbire telefonică Guaido-Trump

Preşedintele parlamentului venezuelean, Juan Guaido, care s-a autoproclamat preşedinte interimar al Venezuelei, cu sprijinul SUA, a declarat luni seara că a avut o convorbire telefonică cu preşedintele american Donald Trump, informează AFP.

„Da, am discutat cu preşedintele (Trump), precum şi cu alţi preşedinţi din regiune şi din lume“, a afirmat Guaido (35 de ani) în cursul unui interviu acordat canalului de televiziune CNN în Spania.

Donald Trump este primul şef stat care a recunoscut autoritatea lui Guaido în funcţia de preşedinte interimar al Venezuelei. Acest opozant, şeful legislativului de la Caracas, singura instituţie venezueleană controlată de adversarii preşedintelui socialist Nicolas Maduro, s-a autoproclamat miercurea trecută preşedinte interimar al Venezuelei, potrivit căruia Constituţia ţării îi permite să facă aceasta.

Opoziţia consideră că există un vid de putere în condiţiile în care cataloghează drept ilegitim al doilea mandat pentru care Maduro a fost învestit la 10 ianuarie.

„Am avut convorbiri nu doar cu executivul american“, ci de asemenea cu preşedinţii Ivan Duque (Columbia), Sebastian Pinera (Chile), Mauricio Macri (Argentina) şi prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez, susţine Guaido.

După Washington, mai multe ţări din America Latină l-au susţinut pe autoproclamatul preşedinte, considerând că alegerile prezidenţiale la care Nicolas Maduro a fost declarat câştigător au fost afectate de fraudă şi, prin urmare, nu sunt valabile.

La rândul său, Nicolas Maduro a denunţat autoproclamarea lui Juan Guaido drept o „lovitură de stat“ orchestrată de SUA.

Armata, divizată

Armata este divizată între ofiţerii de rang înalt, care îl susţin pe Nicolás Maduro, şi gradele inferioare, soldaţi care se simt mai apropiaţi de populaţie, cea care îl susţine pe Juan Guaido.

Pentru a putea spera să îşi atace adversarul, Juan Guaido, preşedintele autoproclamat al Venezuelei, are un obiectiv, acela de a-i diviza pe militarii care, în ultimele zile, şi-au reafirmat loialitatea faţă de Nicolás Maduro. Pentru aceasta, opoziţia cheamă la două noi manifestaţii în toată Venezuela, miercuri şi sâmbătă. În plus, ea propune amnistierea funcţionarilor şi a militarilor care îl vor accepta pe şeful de stat ad interim. În fine, pentru a da o lovitură aparatului militar, Juan Guaido doreşte să se bazeze pe lipsa de omogenitate din interiorul armatei, unde au început să apară disensiuni. Recent, ataşatul militar aflat în post la Washington a declarat că îl susţine pe Juan Guaido şi nu pe Nicolás Maduro.

Numărul de generali s-a dublat

Partida nu este însă câştigată, deoarece de-a lungul anilor, Nicolás Maduro a făcut tot ce a putut pentru a spori ponderea armatei în societate. A dublat, de exemplu, numărul de generali şi a adus militari în economie. Nu doar le-a dat pe mână ministere, ci şi preşedinţia PDVSA, compania petrolieră naţională, precum şi controlul asupra importurilor de medicamente şi de produse alimentare. «Ei sunt cei care au acces la dolari», notează Gaspard Estrada, analist politic. Nu este de mirare, în acest context, că ofiţerii superiori, care sunt la adăpost de penurii, continuă să fie alături de preşedintele Maduro.

Spre deosebire de soldaţii de rând, care suferă, ca şi restul populaţiei, de tot felul de privaţiuni. Totuşi, «îndoiala se instalează, iar ierarhia militară este pe cale să se fisureze», notează politologul. Puterea lui Nicolás Maduro ar putea deci să se disipeze. Expertul aduce în sprijinul afirmaţiilor sale cele câteva ore în timpul cărora Juan Guaido a fost arestat, apoi eliberat (ianuarie anul acesta). Este un indicator. În 2013, Leopoldo Lopez, un alt opozant, a fost imediat aruncat în închisoare şi de atunci are arest la domiciliu după ce a făcut un apel la destituirea lui Nicolás Maduro.

Breşele din sânul armatei ar putea constitui ultimul capitol al unei acţiuni pregătite de mult timp de către opoziţie. Refuzând să participe, în mai 2018, la alegerile prezidenţiale, ea a delegitimat, de facto, victoria lui Nicolás Maduro. În momentul depunerii jurământlui, a putut să invoce Constituţia şi să îi permită lui Juan Guaido să se autoproclame preşedinte ad interim. «Opoziţia avea de jucat o adevărată carte, şi a făcut-o», continuă politologul.

5000 de soldaţi americani în Columbia?

În interviul său, Juan Guaido a declarat că nu are nicio informaţie despre cei „5.000 de soldaţi americani în Columbia“ care apar în însemnarea făcută de John Bolton, consilierul pentru securitate naţională al lui Donald Trump, în carnetul său şi pe care jurnaliştii au putut să o vadă în timpul unei conferinţe de presă la Casa Albă.

„Nu am informaţii“ cu privire la acest subiect, a spus Guaido. „Dar suntem clar într-o situaţie foarte complexă în Venezuela“, a adăugat el.

Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Donald Trump, John Bolton, nu a fost atent luni să-şi ascundă notele când a venit să răspundă la întrebările jurnaliştilor în sala de presă a Casei Albe, relatează AFP.

În plină criză cu Venezuela, un rând scris în partea de sus a blocnotesului pe care îl ţinea în mână a atras atenţia: "5.000 de soldaţi în Columbia", se poate citi privind de aproape fotografiile din timpul briefingului de presă.

Solicitat de AFP în legătură cu semnificaţia acestei însemnări, un responsabil american a afirmat că nu dispune de informaţii care să acrediteze această cifră.

Întrebat în cursul briefingului despre o eventuală intervenţie militară în Venezuela, John Bolton a reafirmat, cum a făcut preşedintele Donald Trump săptămâna trecută, că "toate opţiunile" sunt pe masă.

Juan Guaido, a mai declata că voinţa opoziţiei este de a „depăşi rapid criza“ cu „instrumente venezuelene“ şi ea a depus deja „mari eforturi votând, manifestând, construind majorităţi“.

Guaido a subliniat necesitatea pentru opoziţia pe care o conduce de a obţine „recunoaşterea din partea tuturor ţărilor lumii a sacrificiului venezuelean, a voinţei sale de a merge înainte şi, în definitiv, de a salva democraţia“.

Un avion misterios ce poate transporta până la 500 de oameni a decolat de la Moscova spre Caracas

Un avion misterios a decolat în după-amiaza zilei de 28 ianuarie de pe Aeroportul Vnukovo din Moscova. Aparatul este un Boeing 777, care aparţine companiei Nordwind Airlines, efectuează zborul №9801 pe ruta Moscova -Caracas, această cursă fiind una charter.

Potrivit Novaia Gazeta, citată de deschide.md, aeronava a plecat spre Caracas la scurt timp după ce a efectuat o cursă din Thailanda spre Rusia. Avionul a fost alimentat până la refuz, iar la bord au urcat două echipaje.

Asemenea practici se întâlnesc atunci când aparatul de zbor nu are timp să stea prea mult pe un anumit aeroport. Potrivit site-ului Flightradar24, aeronava Boeing 777 ar urma să ajungă la destinaţie în jurul orei locale 20:00.

Rosturism a recomandat anterior populaţiei să evite Venezuela ca ţară de destinaţie pentru vacanţă sau recreere. Reprezentanţii companiei aeriene nu au comentat deocamdată cursa misterioasă şi nici Ministerul de Externe de la Moscova nu anunţase că ar intenţiona să-şi evacueze personalul.

Anterior, Agenţia Reuters a scris că la Caracas s-ar afla deja peste 400 de mercenari din armata privată Vagner care au misiunea de a-l păzi pe Nicolas Maduro. Kremlinul a respins aceste informaţii.

De menţionat că Vnukovo este aeroportul care deserveşte şi cursele şefului statului rus, dar şi toate cursele efectuate de avioanele ce aparţin Guvernului de la Moscova.