INFOGRAFIE Războiul din Caucaz. Putin trimite soldaţi şi arme la graniţa armeano-azeră: Furie la Erevan VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Furie la Erevan după semnarea acordului de încetare a focului FOTO EPA-EFE
Furie la Erevan după semnarea acordului de încetare a focului FOTO EPA-EFE

Rusia face paşi pentru reîngheţarea conflictului din Nagorno-Karabah sporindu-şi totodată prezenţa militară în regiune. În Armenia, scaunul premierului Nikol Paşinian se clatină serios.

La primele ore ale zilei de marţi, Rusia a mobilizat trupe la graniţa armeano-azeră sub formula deja consacrată de „menţinere a păcii”. Aceste trupe au fost desfăşurate oficial în urma unui acord de încetare a focului - prezentat „de pace” la Moscova - între Azerbaidjan şi separatiştii armeni din Nagorno-Karabah. Un acord fragil care a stârnit bucurie la Baku şi furie la Erevan, unde postul premierului Nikol Paşinian este ameninţat.

Conform acordului semnat luni seara, la câteva ore după doborârea unui elicopter militar rus în sudul Armeniei, Baku îşi va păstra teritoriile cucerite în Nagorno-Karabah după reluarea ostilităţilor la 27 septembrie, inclusiv Şuşa, considerat „Ierusalimul” acestei regiuni care doar oficial face parte din Azerbaidjan. Mai mult, separatiştii armeni vor fi nevoiţi să predea controlul altor teritorii până la 1 decembrie.

La rândul lor, ruşii, care au permis luptele între azeri şi armeni şi au vândut arme ambelor părţi, acum vin în regiune ca „pacificatori”. O formulă aplicată deja în alte conflicte îngheţate, cum este de exemplu cel din Transnistria. 1.960 de militari ruşi au fost trimişi marţi pentru a se implanta la graniţa dintre Armenia şi Azerbaidjan şi în coridorul care separă Armenia de Nagorno-Karabah. În plus, Rusia a desfăşurat 90 de transportoare blindate, 380 de unităţi de automobile şi echipamente speciale. Comandamentul aşa-ziselor forţe ruse de menţinere a păcii va fi la Stepanakert, capitala Nagorno-Karabah.

„Plecăm de la principiul că acordul va produce condiţiile necesare pentru o soluţionare pe termen lung şi completă a conflictului din jurul Nagorno-Karabah, pe o bază echitabilă şi în interesul popoarelor armean şi azer”, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin.

Dacă azerii, sprijiniţi de turci, au salutat acordul, armenii s-au înfuriat la citirea condiţiilor impuse de „aliatul” lor rus.

La Baku, oamenii au ieşit în stradă şi au dansat de bucurie. „Karabah este Azerbaidjan”, „Ne-am întors”, au scandat azerii.

Bucurie la baku dupa semnarea acordului de pace FOTO EPA-EFE

Bucurie la Baku după acordul de luni seara FOTO EPA-EFE

La Erevan, sute de persoane au reacţionat cu furie. Protestatarii au luat la ţintă clădirile guvernamentale şi au cerut o întrevedere cu Nikol Paşinian. „Nu vom abandona”, au protestat armenii, calificându-l pe premierul lor drept „trădător” şi cerându-i „demisia”.

Protestatarii au patruns in sediul Parlamentului armean FOTO EPA-EFE

Protestatari pătrunşi în Parlamentul armean FOTO EPA-EFE

Paşinian, după acordul impus de „aliatul” rus: „Incredibil de dureros”

Într-o postare pe reţele de socializare, Paşinain a calificat acordul drept „incredibil de dureros”. Premierul armean a susţinut că a luat decizia în urma unor „analize temeinice ale situaţiei de pe front şi a discuţiilor cu mai mulţi experţi din domeniu”. „Nu este o victorie, dar nu există înfrângere până când nu te consideri înfrânt”, a adăugat el în încercarea de a-şi salva pielea.

Sosit la putere în 2018 ca urmare a unei mişcări populare, Paşinian este presat acum să-şi dea demisia. 17 partide i-au cerut să renunţe la postul de premier, o opţiune care convine Moscovei.

Astfel, după ce a beneficiat financiar vânzând arme şi a asistat la măcel, Rusia mizează acum pe reîngheţarea conflictului şi sporirea prezenţei sale militare în regiune.

O necunoscută rămâne, însă, durata noului acord de încetare a focului, având în vedere că cele trei convenite până acum nu au rezistat nici măcar câteva ore. Ar putea fi prelungită, în cazul în care convine, prin presiuni politice asupra Erevanului şi atacuri cibernetice asupra infrastructurilor critice ale Baku, alte două instrumente de control aplicate de asemenea de Moscova în foste ţări membre ale Uniunii Sovietice.

Azerbaidjanul insistă, la rândul său, pe instalarea unor „pacificatori” turci în regiune.

Războiul din Nagorno-Karabah s-a soldat cu cel puţin 1.300 de morţi de la 27 septembrie, potrivit unor bilanţuri foarte parţiale.

INFOGRAFIE Acordul de pace din Nagorno-Karabah
În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite