Preşedintele turc îşi menţine pariul riscant şi convoacă noi alegeri parlamentare într-un climat periculos

Preşedintele islamo-conservator turc Recep Tayyip Erdogan, acuzat că vrea să guverneze de unul singur, a convocat oficial luni noi alegeri legislative, asumându-şi un pariu riscant în contextul  intensificării luptelor cu  rebelii kurzi, relatează AFP online.

Şeful statului turc şi preşedintele Parlamentului de la Ankara, Ismet Yilmaz, au discutat timp de patru ore, după care au anunţat formarea unui cabinet de tranziţie care urmează să asigure guvernarea în Turcia până la şi în perioada alegerilor anticipate.

„Constatând un eşec în pofida tuturor contactelor realizate începând din 9 iulie şi în virtutea puterilor care îi sunt conferite, preşedintele a decis să convoace noi alegeri parlamentare“, precizează un comunicat publicat la finalul întâlnirii dintre Erdogan şi Yilmaz.

Comunicatul nu menţionează data noului scrutin parlamentar, dar Erdogan a anunţat deja că acesta va avea loc pe 1 noiembrie.

„Cu voia lui Dumnezeu, Turcia va avea parte de noi alegeri pe 1 noiembrie“, a spus Erdogan vineri, întrerupând tradiţia consultării preşedintelui Parlamentului înainte de anunţarea unui nou scrutin.

Turcia traversează un impas politic încă de la alegerile legislative din 7 iunie, la care Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al lui Erdogan a pierdut majoritatea absolută pe care o deţinea din 2002, fiind nevoit să găsească un partener pentru a continua la guvernare.

În van. Negocierile între premierul Ahmet Davutoglu şi membri ai opoziţiei au eşuat, în timp ce impasul politic a fost dublat de o criză de securitate odată cu reluarea luptelor între armată şi rebelii din cadrul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

Din moment ce data limită pentru formarea unui nou guvern expira duminică, Erdogan ar fi trebuit să facă apel la şeful opoziţiei social-democrate (CHP, Partidul Republican al Poporului), Kemal Kiliçdaroglu.

Însă şeful statului turc a renunţat din nou la tradiţie şi la respectarea Constituţiei, justificându-şi refuzul de a-i înmâna mandatul lui Kiliçdaroglu prin faptul că liderul social-democrat refuză să-i recunoască autoritatea.

Lovitură de stat civilă

„Ne confruntăm cu o lovitură de stat civilă“, s-a revoltat duminică Kemal Kiliçdaroglu. „Democraţia este suspendată, la fel ca şi Constituţia“, a adăugat el.

Potrivit unor analişti, decizia lui Erdogan de a convoca alegeri legislative anticipate este riscantă, având în vedere climatul periculos şi de confuzie generală prezent de mai multe săptămâni în Turcia. În plus, impactul crizei ar putea fi dur pentru o economie în cădere.

„Jocul este foarte riscant. Dacă AKP eşuează a doua oară să-şi asigure majoritatea, am putea asista la un declin al partidului“, a comentat pentru AFP politologul şi jurnalistul Serkan Demirtas.

Totuşi, sondaje efectuate recent arată o creştere a AKP până la 43% în intenţiile de vot (faţă de 41% la alegerile legislative din iunie), ceea ce i-ar permite să-şi recapete majoritatea.

În opinia cercetătorului de la Carnegie Europe, Marc Pierini, AKP va obţine, fără îndoială, mai multe voturi, ceea ce îi va permite să guverneze de unul singur, dar nu suficiente pentru a reforma Constituţia şi institui un sistem prezidenţial în ţară, aşa cum vrea Erdogan.

Acesta din urmă se ambiţionează să iasă mai puternic din scrutin captând voturile naţionaliştilor, în timp ce gherila kurdă provoacă zilnic pierderi în rândurile armatei şi poliţiei.

Bestia neagră a regimului

Conform Constituţiei, toate partidele prezente în Parlament ar trebui să participe la viitorul guvern de tranziţie, o premieră din 1971.

Însă opoziţia a exclus orice participare, cu excepţia Partidului Democraţiei Poporului (HDP, prokurd).

Obţinând 13% din sufragii la alegerile legislative din iunie, HDP a pus capăt majorităţii absolute a islamo-conservatorilor.

Devenit bestia neagră a regimului, HDP, prin vocea tânărului său lider, Selahattin Demirtas, a făcut din noul apel în acest weekend la PKK să înceteze „fără condiţii“ ostilităţile.

Dar Cemil Bayik, un comandant al PKK stabilit în nordul Irakului, i-a răspuns că „atât timp cât problema kurdă nu este rezolvată (…) nimeni nu ne poate determina să depunem armele“.

Luni, doi militari şi un poliţist au fost ucişi în urma unor noi violenţe în sudul Turciei.