Top 101 FP România. Categoria: Relaţii Internaţionale
0
Dacă reverenţele listei FP Global Thinkers merg spre personalităţi din toată lumea, ediţia locală adaugă, pentru al doilea an, o listă cu peste 100 de nume din România care pot mişca lucruri cu puterea ideilor – sau a exemplului. Acordăm o atenţie specială minţilor şi faptelor autohtone cu deschidere internaţională. În cazul unora remarcăm întreaga activitate de până acum.
Extras din FP România nr 32 (ian/ feb 2013)
Top FP România/ 2012. Categorii: Politică, Relaţii Internaţionale, Economie, Angajament social, Cultură - plus, exclusiv online: Mass-Media, Educaţie/ Formare, Idei & Proiecte, Întreaga carieră/ Noua generaţie
Relaţii Internaţionale
Dragoş Anastasiu, Gruia Stoica, Ovidiu Tender
Antreprenori
Pentru brodarea unor relaţii de la ţară la ţară, respectiv de la stat la stat de o cu totul altă factură decât cele forjate strict diplomatic. Performanţa grupului Eurolines-TUI TravelCenter – gestionat de Dragoş Atanasiu – de a-şi creşte vânzările cu 121% anul trecut nu este doar un câştig al companiei, ci şi unul de relaţii internaţionale la firul ierbii, între oameni şi locuri. Afacerile în străinătate ale lui Gruia Stoica sau Ovidiu Tender, şi ale altora ca ei, creează pârghii economice, deci cvasi-politice, în ţări tot mai îndepărtate. Precum Cuba, unde primul va construi locomotive, iar celălalt utilaj petrolier.
Cosmin Boiangiu, Filon Morar
Diplomaţi
Pentru că le pasă.
„Este unul dintre puţinii diplomaţi români care ştiu şi vor să promoveze afacerile româneşti”, ne spunea anul trecut directorul unei companii autohtone cu afaceri în lume despre Cosmin Boiangiu, ambasadorul României în Slovenia.
Filon Morar este un diplomat cu carieră pe teren accidentat. După participarea la misiuni ONU şi UE în Irak, Georgia, Sudan, Republica Moldova, Guyana şi Algeria acum face parte din misiunea ONU în Libia (UNSMIL). În ediţia trecută a FP România descria ce înseamnă în Siria, ca morţi, răniţi şi refugiaţi, ne-intervenţia străină. Ne sugera atunci că şi românii pot contribui la uşurarea situaţiei câtorva sirieni. La scurt timp ne-a trimis şi un plan de acţiune în acest sens – rămâne ca noi şi alţii să-i dăm curs.
(...)
Ioan Jinga, Dorin Branea
Ambasadorul României în Marea Britanie / Director, ICR Londra
Pentru gestionarea prezenţei româneşti la Jocurile Olimpice din Marea Britanie şi la Olimpiada Culturală adiacentă – împreună cu echipele specifice, o lungă listă de nume.
Monica Macovei, Laura Ştefan
Europarlamentară, PDL/ PPE / Expertă anti-corupţie
Pentru că este hotărâtă să amendeze şi corupţia din birocraţia unională, aplicând agenţiilor europene rigorile pe care Bruxelles-ul le impune instituţiilor de la Bucureşti, Sofia etc. Primăvara trecută, Comitetul de Control Bugetar al Parlamentului European a aprobat propunerea raportului Macovei de amânarea a descărcării de gestiune pentru trei agenţii europene pe anul financiar 2010. Era vorba de lipsa unor informaţii cu privire la achiziţiile publice, de supra-costuri pentru consiliile de administraţie (câteva mii de euro…), de „schimbul” de angajaţi între agenţii de reglementare şi companii – sau chiar de decontarea deplasărilor funcţionarilor europeni în locuri mai curând de vacanţă decât de lucru (câteva zeci de mii de euro...). „Sunt foarte fericită că a fost luat în considerare conflictul de interese pentru că el duce la un management defectuos al resurselor umane, pierdere de fonduri, reprezintă o sursă de corupţie, deci este foarte important să avem un bun mecanism de prevenire, identificare şi sancţionare a acestui conflict de interese", se felicita atunci Macovei. După cum remarca revista The Parliament Magazine, care i-a conferit premiul anual la categoria Justiţie şi libertăţi civile, fosta ministră de Justiţie din România anilor 2004-2007 a extins domeniul luptei la nivelul întregii Uniuni Europene.
Ceea ce face şi Laura Ştefan, fostă colaboratoare a ministrei Macovei, care de un an face parte dintr-un grup de 17 experţi la vârf din toată Uniunea, aleşi de Comisie pentru a evalua politicile si progresul luptei anti-corupţie în statele membre.
Andreas von Mettenheim, Martin Harris
Diplomaţi
Pentru calitatea intervenţiei în societatea unde îşi reprezintă ţările. Deşi Germania a fost una dintre ţările care au exercitat puternice presiuni asupra Bucureştiului în războiul instituţiilor din vara trecută, discretul ambasador german a primit infinit mai puţine adresări decât, de pildă, foarte sonorul omolog american din acea vreme. În discursul public, Excelenţa Sa nu uită să promoveze interesele politice şi economice ale ţării sale, dar în acelaşi timp pledează pentru aculturalizarea unor valori ale civilizaţiei din care vine. „Câteodată mă uimeşte amestecul de pesimism şi letargie cu care mulţi oameni par să îşi ia cu seninătate - politic vorbind - rămas-bun de la calea spre un viitor mai bun. (…) Mă deprimă gândul că patrimoniul urbanistic, începând cu arhitectura secolului XIX, Jugendstil şi până la cea modernă, pare să fie lăsat încet în voia degradării. Dar poate că se fac planuri pentru întreţinerea acestui patrimoniu. Dacă da, acestea ar trebui comunicate mai bine. Atunci aş răsufla uşurat”, ne dojenea, într-un interviu pentru România Liberă.
Asemănător, în ajunul Crăciunului, de exemplu, ambasadorul Marii Britanii a servit o masă caldă persoanelor fără adăpost chemate de organizaţia Casa Ioana în Gara de Nord. Evenimentul căuta nu doar să umple pentru o zi burţile unora, ci şi să impună în minţile altora ideea că „persoanele fără adăpost au fost deposedate de drepturile lor fundamentale”, că locuinţa decentă face parte din drepturile omului atestate prin tratate internaţionale, că cei ajunşi la marginea societăţilor nu pot scăpa singuri de acolo. Participarea Excelenţei Sale la acea acţiune-semnal – nu dincolo de o McTejghea, ci într-o curte unde miracolele ar ţine doar de politici publice adecvate – ar putea afirma că Marea Britanie susţine democraţia şi la firul ierbii, nu doar în relaţia cu grupurile de putere.
Ana Maria Mihăiescu, Mihai Tănăsescu
Directoare IFC România / Vicepreşedinte BEI
Pentru reprezentarea României la vârful unor importante instituţii financiare internaţionale – de unde pot susţine şi iniţiative locale de dezvoltare.
Din noiembrie, Ana-Maria Mihăescu, şefa misiunii International Financial Corporation (IFC) în România, va coordona şi birourile IFC din Moldova, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Polonia. Cifric, IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale, are investiţii de 630 de milioane dolari în România, din care aproximativ 70% în sistemul financiar şi restul în energie, retail, logistică şi sănătate; la care se adaugă sindicalizări aranjate de către instituţie în sumă de 100 milioane de dolari (ZF). În cuvinte proprii: „La preluarea portofoliului aveam finanţări de 40 de milioane USD şi în 10 ani am reuşit să atrag peste un miliard de USD, reprezentând finanţări pe termen lung şi participaţiuni în: sectorul bancar, telecomunicaţii, sectorul sanitar. Lucrând în IFC şi finanţând proiecte, asiguri un transfer de know how la nivel mondial, dar eşti şi sigur că sprijini sectoare care au un impact de dezvoltare ridicat, cu alte cuvinte, participi într-o măsură mai mare la îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei. Aceasta îmbinare a eficienţei economice cu cerinţele sociale defineşte cel mai bine munca în IFC. Componenta socială şi comunitară a fost, de altfel, o constantă permanentă a activităţii mele de-a lungul vremii, dar în IFC, prin strategiile pe care le-am propus pentru România, am reuşit să influenţez în mai mare măsură diferite sectoare sensibile, precum cel al sănătăţii.” (BusinessWoman, 2009). Mai puţin cunoscută este implicarea socială personală a finanţistei: este şi preşedinta, extrem de activă, a organizaţiei Salvaţi Copiii, pentru care anul trecut a reuşit să strângă 200.000 de euro.
La rândul său, în august, Mihai Tănăsescu a schimbat funcţia de reprezentant al României la FMI cu un mandat de vicepreşedinte al Băncii Europene pentru Investiţii (BEI), instituţia financiară a UE, având ca acţionari statele membre. Este pentru prima dată când Bucureştiul este reprezentat la acest nivel în cadrul băncii. Profesionistului i s-a oferit credit, europenii – ca noi – aşteaptă investiţiile.
Mihai Panait
Comandor
Pentru comanda Fregatei Regele Ferdinand în timpul operaţiunii de luptă Atalanta, împotriva pirateriei navale în Golful Aden, sub comandă UE – prima participare a unei nave româneşti la o misiune desfăşurată la peste 3000 mile marine de ţară şi prima participare românească la o operaţie antipiraterie. Şi prima trecere a unei nave militare cu pavilion românesc prin Canalul Suez – pentru că fosta fregată Coventry a mai tranzitat canalul în 1997 şi 1998.
Iată cum descria lungul moment din septembrie, de la bord, locotenent-comandorul-jurnalist Mihai Egorov: „Marţi, 25 septembrie, va rămâne o zi de referinţă în istoria Forţelor Navale… Am aşteptat câteva ore sosirea pilotului şi a echipei egiptene de manevră, a electricianului pentru manevrarea proiectorului de Suez, dar am aşteptat şi miezul nopţii pentru constituirea convoiului. (…) Vecin cu noi a fost un submarin olandez cu care ne întâlnisem pe parcursul zilei şi care avea să ne urmeze din pupa pe tot parcursul traversării Canalului de Suez. Cu pilot la bord, cu proiectorul de Suez la poziţie (cerinţă expresă pentru a avea permisiunea să tranzităm Canalul), fregata Regele Ferdinand s-a pus în mişcare după miezul nopţii, ocupându-ne locul în convoi, conform repartiţiei autorităţilor portuare egiptene. Au urmat apoi cele 14 de ore de marş, cu trei piloţi schimbaţi pe parcursul celor 163 km ai Canalului, cu schimbări de situaţie faţă de manuale, cu porţiuni în care lăţimea Canalului a fost de doar 120 m.”
Corina Şuteu, Oana Marinescu
Manager cultural / Comunicatoare
Pentru promovarea culturală alternativă a României, şi încă prin forţe proprii.
După ce Andrei Marga a schimbat paradigma ICR, Corina Şuteu, demisionară din funcţia de directoare a ICR New York, împreună cu colega sa Oana Radu, au ales să continue ce începuseră. Au creat fundaţia Romanian Film Initiative şi Festivalul Making Waves: New Romanian Cinema, care să menţină noul val al filmului românesc în atenţia publicului de artă new-yorkez – ceea ce reuşiseră în ultimii ani în numele ICR. Resurse? Sponsorizări şi parteneriatul prestigiosului Lincon Center, „recunoscut de întreaga comunitate de filmmakers şi critici de la NY”, după cum ne-a explicat jurnalista româno-americană Marina Sturdza.
După succesul proiectului „100%.ro”, prin care un designer francez a făcut ca temele portului popular românesc şi munca unor artizani locali să defileze la Paris şi să genereze ştiri pozitive despre România în presa europeană, Oana Marinescu, antreprenoare în domeniul consultanţei strategice în comunicare cu o înclinaţie asumată spre diplomaţia culturală privată, a găsit altă încercare. În octombrie a prezentat Festivalul şi Concursul Internaţional George Enescu – ca istoric şi reinventare pentru era digitală - la Lu.Be.C. 2012, eveniment internaţional dedicat patrimoniului cultural şi inovaţiei tehnologice pentru cultură şi marketing teritorial, care are loc anual la Lucca, în Italia. „Am gândit participarea... pentru a demonstra că România are atât bunuri culturale de valoare internaţională, cât şi experţi în tehnologii novatoare, branding şi comunicare care pot să le promoveze creativ”, a explicat oficial Oana Marinescu. Şi neoficial: „E unul din cele mai tari evenimnte de promovare culturală. Foarte modern şi axat pe noile tehnologii. Acolo atragi parteneri şi promovezi destinaţia culturală numită România.”
Andrei Ţărnea
Diplomat, Director executiv al Aspen Institute România
Pentru gestionarea primei ediţii a Bucharest Forum, din noiembrie 2012 – la care s-au emis aserţiuni ca: „Administraţia americană vorbeşte despre un nou Drum al Mătăsii (New Silk Road). În loc să ne complacem în poziţia de ţară aflată la periferia UE, de ce să nu devenim liantul între Eurasia şi Europa?” (Mircea Geoană); „Avem cea mai lungă graniţă la estul Europei şi niciun proiect transfrontalier eficient.” (Cristian Diaconescu). Sau: Trebuie să încetăm să mai vindem terenuri agricole rezidenţilor străini şi să le valorificăm. O altă problemă este absenţa României de la caruselul diplomaţiei comerciale care se învârte la scară globală.
„Este cu singuranţă nevoie de regândirea sistemului de dialog social şi economic şi a modului în care expertiza, nevoile şi perspectivele mediului economic ajung în decizia politică – spunea Ţărnea, pentru Wall-Street.ro, în marja forumului. Şi invers, să vedem cum se sincronizează priorităţi sectoriale cu politici investiţionale publice şi private în măsură să asigure scară şi efect de multiplicare. (…) Există multiple modele. Noi suntem partizanii celui oferit de Business Roundtable american sau de European Roundtable of Industrialists. (…) Aceasta nu înlocuieşte camera de comerţ, ci dă un rol special celor pe care America îi numeşte captains of industry! Mai este o problemă specifică. Dacă marile corporaţii şi multinaţionalele sunt bine reprezentate prin mecanisme oficiale sau informale de dialog cum este şi Forumul Bucureşti, mediul IMM sau al companiilor româneşti din provincie tinde să fie subreprezentat. E timpul să lărgim eficient această conversaţie. (…) Trebuie ediţii succesive pentru ca un anumit tip de încredere, recurenţă şi eficienţă să intervină în acest dialog. Şi, fără îndoială, un nivel de relevanţă şi expertiză în conversaţie. Totul începe cu prima cărămidă. Este important că Forumul Bucureşti nu are loc în vacuum, ci în relaţie cu o serie de importante conversaţii similare din Europa şi lume. Includerea Forumului Bucureşti într-un circuit intelectual şi de influenţă globală cu sprijinul companiei lui Richard Attias, ani buni producătorul executiv al Forumului Economic Mondial de la Davos, şi astăzi organizator al Forumului New York, aduce automat o mai mare relevanţă şi discuţiei româneşti.”
Menţiuni speciale
• Eximbank, pentru ce înseamnă în relaţiile economice internaţionale ale României, mai ales că este una dintre cele 3-4 bănci cu capital autohton. Anul trecut, la aniversarea a 20 de ani de activitate, banca raporta angajamente de garantare majorate de aproape 11 ori în anii 2008-2111, de la aproximativ 180 de milioane de lei în 2008 la peste 2 miliarde de lei.
• Grupul eleviilor români care învaţă coreeană. Coreea de Sud ar trebui să se afle pe lista partenerilor strategici cu care România să aibă relaţii active. Dacă diplomaţia română suferă de lipsa vorbitorilor de rusă, cum o fi în cazul coreenei? Ar putea răspunde Daniela Preduţ, preşedinta Asociaţiei Interculturale Româno-Coreene. Cei zece elevi care au participat anul trecut la concursul de oratorie în limba coreeană organizat de asociaţie la Braşov au impresionat juriul – mai ales că unii au învăţat această limbă realmente străină fără profesor.
Versiunea integrală a listei Top FP România/ 2012, în ediţia nr. 32 (ian/ feb 2013) a revistei.
Se încarcă comentariile...
