Coridorul de gaze Nord-Sud şi perspectiva poloneză

Coridorul de gaze Nord-Sud este unul din proiectele care ar putea susţine creşterea nivelului de securitate energetică la nivelul Uniunii Europene, cu precădere a statelor situate în centrul continentului european.

După cum bine se cunoaşte, statele Uniunii Europene sunt într-o proporţie covârşitoare dependente de importul de gaze naturale. În anul 2011, 62% din consumul de gaze la nivelul statelor Uniunii a fost satisfăcut prin intermediul importurilor, iar situaţia se va agrava, statisticile arătând că până în anul 2020 dependenţa de importuri va creşte până în jurul cifrei de 80%. Coridorul de gaze Nord-Sud, spun statele din zona centrală a Europei, este un element de infrastructura absolut necesară în încercarea de a diversifica sursele de aprovizionare şi pentru a reduce dependenţa de gazul rusesc, în special pe considerentul că relaţia dintre Federaţia Rusă şi Europa Centrală va suferi transformări radicale pe mai multe paliere în viitorul apropiat, apreciază experţii.

În comparaţie cu alte state din aceeaşi regiune, Polonia se situează în termeni acceptabili în problematica securităţii energetice, cu precădere în ceea ce priveşte gazele naturale, reuşind să-şi asigure în procent de 30% din consum din surse proprii, coroborat cu faptul că o parte semnificativă din energia produsă se bazează pe exploatarea cărbunelui, Polonia dispunând de rezerve importante de cărbune.

Cu toate acestea, politicile UE prin care se încearcă reducerea utilizării cărbunelui în producerea de energie în vederea susţinerii unui mediu cât mai curat, dar şi faptul că 60% din importurile de gaze naturale provin din extremitatea estică a continentului, adică din Rusia, transformă statul polonez într-unul destul de fragil din acest punct de vedere. Mai mult decât atât, Polonia este legată de Federaţia Rusă până în anul 2022 în privinţa importurilor, potrivit acordului semnat în 2010 de cele două state, care stipulează că Gazprom-ul se angajează să asigure un flux constant, necesar pentru satisfacerea nevoilor energetice poloneze.

Acest coridor situat pe coordonatele nord-sud, este menit să crească nivelul securităţii aprovizionării şi să promoveze integrarea pieţelor prin diversificarea surselor şi rutelor prin conectarea surselor de aprovizionare cu gaze din Marea Baltică, Marea Adriatică şi Marea Neagră, fiind necesare şi acţiuni adiţionale în ceea ce priveşte pieţele interne.

Obiectivul principal al statului polonez legat de această iniţiativă energetică este acela de a consolida relaţiile cu vecinii din sud, respectiv Slovacia şi Republica Cehă. Acest lucru este o adevărată provocare dacă luăm în considerare faptul că între Slovacia şi Polonia nu există încă conexiuni de ordin energetic (linia de legătură este în construcţie şi se estimează ca va fi finalizată până în 2017), iar cu Cehia capacităţile de interconectare joacă un rol destul de nesemnificativ, resursele provenite de la vecinii cehi fiind capabile să susţină doar câteva comunităţi locale din sudul Poloniei.

Terminalul de gaze de la Swinoujoecie (nord-vestul Poloniei) se prefigurează a fi cel mai important element care va contribui la coridorul Nord-Sud din partea poloneză. Cu toate acestea, luând în calcul potenţialul geopolitic al Poloniei, se aşteaptă ca aportul acesteia să fie mult mai mare în cadrul iniţiativei energetice europene.

În cazul în care toate statele din această regiune îşi vor concentra eforturile pe plan extern, iar dezvoltarea pieţelor interne va fi realizată în mod relativ simultan, şansele construirii unei pieţe regionale de gaze naturale până în 2020 sunt extrem de mari. Astfel, Polonia va putea să dea din nou o lecţie multor state de pe continent, crescându-şi totodată prestigiul şi influenţa cel puţin la nivel regional.

Adrian Barbu - urmează masterul de Analiza şi Soluţionarea Conflictelor la SNSPA Bucureşti. În această perioadă efectuează un stagiu de colaborare cu redacţia FP România, centrat pe dinamicile din Polonia şi Ungaria şi pe tema diplomaţiei economice

Adrian Barbu - urmează masterul de Analiza şi Soluţionarea Conflictelor la SNSPA Bucureşti. În această perioadă efectuează un stagiu de colaborare cu redacţia FP România, centrat pe dinamicile din Polonia şi Ungaria şi pe tema diplomaţiei economice

Citeste mai mult: adev.ro/mxlb7r

Adrian Barbu - urmează masterul de Analiza şi Soluţionarea Conflictelor la SNSPA Bucureşti. În această perioadă efectuează un stagiu de colaborare cu redacţia FP România, centrat pe dinamicile din Polonia şi Ungaria şi pe tema diplomaţiei economice

Citeste mai mult: adev.ro/mxlb7r

Adrian Barbu - urmează masterul de Analiza şi Soluţionarea Conflictelor la SNSPA Bucureşti. În această perioadă efectuează un stagiu de colaborare cu redacţia FP România, centrat pe dinamicile din Polonia şi Ungaria şi pe tema diplomaţiei economice

Citeste mai mult: adev.ro/mxlb7r