Următorul Papă, ultimul suveran pontif al Romei? Lista „papabililor”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vatican

Anunţul fără precedent în istoria modernă a Bisericii Catolice, făcut luni de Papa Benedict al XVI-lea, aprinde veşnica discuţie a succesorului. „Papabilii” vin din toate colţurile lumii, însă profilul viitorului Papă nu este foarte clar. Conclavul se va reuni în luna martie, iar oficialii din Cetatea Vaticanului spun că fumul alb va fi văzut înainte de sfârşitul lunii.

„Papa a anunţat că va renunţa la ministerul său la ora 20.00 (21.00 ora României), la 28 februarie. Atunci va începe perioada «sede vacante» (locul vacant)", a precizat părintele Federico Lombardi, purtătorul de cuvânt al Vaticanului. Viitorul Papă va fi înscăunat până la Paşte, a mai spus Lombardi.

Alegerea noului Papa se va face de către Conclav, care e compus din cardinali, numiţi şi „prinţii Bisericii”. Europa are 67 de cardinali electori, America Latină – 22, America de Nord – 15, Africa -11, Asia Nouă şi Oceania – 1.

Drept de vot pentru un nou papă au numai cardinalii până la 80 de ani. Dintre cei cardinalii sub 80 de ani cu drept de vot, 62 sunt europeni.

Întâlnirea va avea loc în Capela Sixtina şi vor fi organizate două runde de vot zilnic până când va fi ales un Papă cu o majoritate de două treimi. Conform tradiţiei, cardinalii nu au voie să iasă din capelă până când nu e luată o decizie. Începând cu 1996, însă, noile reguli le permit cardinalilor să stea într-un hotel construit chiar lângă Basilica Sf. Petru. Dacă după două săptămâni nu este luată o decizie, va fi desemnat Papă cel care obţine jumătate plus unu din voturi. Când se ajunge la o decizie, cel ales spune "Accepto", iar semnalul este dat prin celebrul fum alb. Unul dintre cardinali va apărea apoi la balcon şi va spune „Habemus Papa" - „Avem un Papă".

În ianuarie 2012, Papa Benedict a numit 22 de noi cardinali care îi vor alege succesorul. Comentatorii au apreciat atunci că, după componenţa Conciliului celor 22 de cardinali, următorul Papă va fi tot un conservator european, relatează Reuters.

Cardinalul Angelo Scola (71 de ani) este Arhiepiscopul Milanului şi, potrivit italienilor, are cele mai mari şanse să devină Papă. El este un apropiat al Papei Benedict şi are un CV impresionant – a fost rectorul Universităţii Pontificale şi Patriarhul Veneţiei. Una dintre cele mai importante realizări ale cardinalului italian a fost fondarea Fundaţiei Oasis, care îşi propune să-i facă pe bursierii musulmani şi creştini să vină cu soluţii privind viitorul lumii mediteraniene. Presa internaţională susţine că Scola are puţini susţinători în Curia Romană, aparatul administrativ al Sfântului Scaun. Dacă va fi ales suveran pontif, ar urma destinele celor trei patriarhi ai Veneţiei care au devenit Papă în secolul XX: Pius al X-lea, Ioan al XXIII-lea şi Ioan Paul I.

Un alt candidat important ar fi Odilo Pedro Schrer (63 de ani), Arhiepiscopul din Sao Paolo. Acesta este cel mai puternic candidat latin-american, scrie presa internaţională. Din 2007, conduce cea mai mare dioceză din ţara cu cei mai mulţi catolici din lume. De origine germano-brazilian, Schrer este considerat un candidat promiţător de către europeni, latini şi membrii Curiei Romane.

Cardinalul Peter Turkson (64 de ani), preşedintele Consiliului Pontifical pentru Justiţie şi Pace, este cel mai important candidat african. Născut în Ghana, acesta este printre puţinii africani care au urmat cursurile doctorale ale Institutului Biblic Pontifical din Roma. Este cardinal din 2003, iar din 2009 ocupă o funcţie importantă în Cetatea Vaticanului.

"El este considerat papabil de când a fost numit în acest post, în 2009, de Benedict al XVI-lea. Au existat mai multe speculaţii că noul papă va veni din Africa, ca încercare a Bisericii Catolice de modernizare", scrie cotidianul britanic „The Guardian”. De altfel, cardinalul de Ghana este favoritul pariorilor.

Oscar Andres Rodriguez Maradiaga (70 de ani) este arhiepiscopul din Tegucigalpa şi este descris de presa internaţională ca fiind un „Papa Ioan Paul al II-lea” latino-american mulţumită carismei sale, numărului de limbi pe care le stăpâneşte şi munca sa de propovăduire a învăţămintelor Bisericii Catolice.

Cardinalul Christoph Schonborn (67 de ani), arhiepiscopul Vienei, este cel mai important candidat european din afara Italiei, scrie „The New York Daily”. Teolog şcolit la Paris şi Berlin, Schonborn este un poliglot de viţă nobilă. Este unul dintre cei mai luminaţi catolici conservatori, însă există slabe şanse ca doi germani să fie aleşi ca Papă unul după celălalt.

Jorge Mario Bergoglio (75 de ani) este arhiepiscopul din Buenos Aires. Dacă argentinianul va ajunge pe Scaunul Papal, justiţia socială va deveni una dintre priorităţile Bisericii Catolice. În acelaşi timp, cardinalul va fi un Papă umil şi nu va fi nici pe departe la fel de ostantiv ca Papa Benedict al XVI-lea, scrie „Business Insider”. Se zvoneşte că Bergoglio a fost marele perdant al conclavului din 2005.

Unul dintre cei mai tineri „papabili” este Timothy Dolan (62 de ani), arhiepiscopul New York-ului. Deşi este considerat ca cel mai bun comunicator din Colegiul Cardinalilor, ar fi un american într-un „Vatican foarte italian”, scrie „Business Insider”.

Şi cardinalul maghiar Erdo, cel mai tânăr membru al Colegiului Cardinalilor, se află pe lista celor care ar putea accede pe Scaunul Papal. Erdo este consultant pentru mai multe departamente de la Vatican şi a scris o mulţime de cărţi şi articole de cercetare, însă marele său defect este engleza stâlcită pe care o vorbeşte.

Potrivit unui cotidian irlandez, un candidat important la Scaunul Pontifical este cardinalul Francis Arinze (80 de ani) din Nigeria. „Irish Central” îl creditează cu multe şanse de câştig şi pe cardinalul Peter Turkson (64 de ani) din Ghana. Pe cel de-al treilea loc în topul realizat de irlandezi se află Arhiepiscopul Veneţiei, Angelo Scola.

Indiferent ce naţionalitate sau „pedigree” va avea viitorul Papă, un lucru este cert: catolicii doresc un comunicator mai bun decât actualul suvern pontif. Papa Benedict al XVI-lea este cunoscut pentru controversele pe care le-a iscat în urma unor gesturi oarecum necugetate. De exemplu, remaricle sale despre prezervative şi SIDA înainte să plece în Africa, în 2009. Sau discursul său de la Universitatea din Regensburg, din 2006, un discurs care a supărat comunitatea musulmană.

Profeţia Papilor, atribuită Sfântului Malachie, are 112 fraze scrie în latină şi descrie ultimii capi ai Bisericii, începând cu Celestin al II-lea (numit suveran pontif în 1143) şi terminând cu succesorul Papei Benedict al XVI-lea. Succesorul actualului Papă este numit „Petre Romanul”, iar, conform profeţiei, pontificatul său va duce la distrugerea Romei.

„În ultimii ani ai persecuţiei Bisericii Romane Catolice, va domni Petre Romanul, care îşi va conduce turma într-o perioadă foarte tulbure. După aceea, oraşul celor şapte coline va fi distrus şi temutul Judecător va judeca oamenii”, se arată în profeţie.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite