Se anunţă negocieri „dificile“ pentru aprobarea planului de relansare economică a UE. Cine se opune

Şefa Comisiei Europene, Ursula von der leyen

Planul european de redresare a fost bine primit de Italia şi Spania care vor primi partea leului, dar cu rezerve din partea ''frugalilor''. Cancelarul german Angela Merkel a avertizat că negocierile asupra planului de 750 de miliarde de euro vor fi ''dificile'' şi nu se vor încheia până la summitul european din iunie. Ungaria şi Polonia nu sunt de acord cu condiţionarea accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat ieri în Parlamentul European un plan de revenire în valoare de 750 miliarde euro, combinat cu buget revizuit în valoare de 1.100 miliarde euro. Presa internaţională apreciază curajul propunerii, dar atrage atenţia că negocierile vor fi dificile.

Premierul italian Giuseppe Conte a descris drept ''un excelent semnal de la Bruxelles'' planul european de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru combaterea crizei economice provocate de pandemia COVID-19, iniţiativă primită ''pozitiv'' şi de guvernul spaniol, la fel de Franţa şi Germania, în timp ce Olanda, una dintre ţările adepte ale rigorii bugetare, consideră că negocierile asupra acestei iniţiative vor lua timp, lucru recunoscut şi de cancelarul german Angela Merkel, potrivit agenţiilor AFP, Reuters şi EFE.

Conform surselor AFP, Italia va fi principalul beneficiar al acestui plan, urmând să primească subvenţii şi credite ce însumează circa 172 de miliarde de euro. ''Aceasta merge cu adevărat în direcţia indicată de Italia. Am fost descrişi drept vizionari pentru că am crezut (în acest plan) de la început'', a reacţionat Giuseppe Conte pe Twitter.

A doua ţară beneficiară a acestui plan este Spania, care va putea obţine subvenţii şi credite în total de circa 140 miliarde de euro. Guvernul spaniol primeşte ''pozitiv'' pachetul financiar prezentat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, care ''cuprinde multe dintre cererile formulate de Spania'', se arată într-un comunicat al guvernului condus de Pedro Sanchez.

De asemenea, se menţionează în acelaşi comunicat, guvernul spaniol consideră că fondul european de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, constituit din sume atrase de Comisia Europeană de pe pieţele financiare şi din care 500 de miliarde de euro ar urma să fie subvenţii şi restul de 250 de miliarde împrumuturi, este o bună bază de negociere. Ungaria şi Polonia nu sunt de acord cu condiţionarea accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept .

Guvernul condus de Pedro Sanchez doreşte de asemenea ca preşedintele Consiliului European, Charles Michel, să iniţieze consultări pentru convocarea în săptămânile următoare a unui summit european ''care să permită ajungerea la un acord cât mai repede posibil''.

Acesta din urmă a transmis însă că planul va fi discutat la Consiliul European din 18-19 iunie, adăugând că ''totul trebuie făcut pentru a se ajunge la un acord până la vară''.

Emiterea de datorie comună de către Comisia Europeană ar urma să se facă pe o durată de 30 de ani, cu termene de rambursare începând din anul 2028. Conform unor surse din cadrul executivului comunitar, citate de AFP, rambursarea s-ar putea face nu dintr-o creştere a contribuţiilor naţionale, ci din noi surse de venituri, precum taxarea industriilor poluante şi a plasticului nereciclabil sau chiar impozitarea companiilor din sectorul digital.

Pentru a beneficia de sumele prevăzute în acest plan, statele membre ale UE vor trebui să stabilească planuri naţionale care să cuprindă reformele faţă de care se angajează şi care vor trebui validate de Comisia Europeană.

''Este o necesitate urgentă şi excepţională pentru o criză urgentă şi excepţională (...) Să lăsăm la o parte vechile prejudecăţi''', a cerut Ursula von der Leyen în prezentarea planului în faţa Parlamentului European. ''Trebuie să facem investiţii la o scară fără precedent. Dar o vom face în aşa fel încât viitoarea generaţie a Europei să culeagă mâine beneficiile'', a promis ea.

Comisia Europeană, care prognozează pentru anul în curs o recesiune istorică, cu o scădere a PIB-ului comunitar de 7,4%, a prezentat miercuri şi o nouă propunere privind bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027, pentru care a propus o sumă de 1.100 de miliarde de euro.

Dar planul executivului comunitar se loveşte de reticenţa câtorva state membre, în principal Olanda, Danemarca, Austria şi Suedia, grupul aşa-numit al ''frugalilor'', care ar fi preferat să susţină economia UE numai prin împrumuturi, şi nu prin subvenţii, aceste state dorind de asemenea reducerea contribuţiilor naţionale la bugetul UE.

''Este greu de imaginat că această propunere va fi rezultatul final al negocierilor'', a avertizat sub acoperirea anonimatului un diplomat olandez citat de AFP. ''Poziţiile sunt îndepărtate şi este un dosar care se decide în unanimitate. Negocierile vor lua timp'', a atenţionat acesta.

La rândul său, cancelarul austriac Sebastian Kurz a apreciat că planul Comisiei este ''punctul de plecare pentru negocieri'', repetând că preferă acordarea de credite, nu de subvenţii. ''Sunt ţări care trebuie să plătească (în cadrul planului), precum olandezii, suedezii, danezii şi noi. Prin urmare, fiind responsabili faţă de contribuabilii noştri, spun clar că suntem în favoarea împrumuturilor'', a precizat el.

În schimb, planul a fost salutat şi de Polonia, care ar fi a patra ţară beneficiară a acestuia (după Italia, Spania şi Franţa), cu subvenţii în valoare de peste 37 de miliarde de euro. Acest plan ''va fi benefic pentru Europa, va fi benefic pentru Polonia'', a spus premierul polonez Mateusz Morawiecki, care însă a descris şi el propunerea Comisiei drept un punct de plecare pentru negocieri.

La rândul ei, Franţa a cerut statelor membre să susţină planul Comisiei, preşedintele Emmanuel Macron vorbind despre ''o zi esenţială pentru Europa'', iar Germania a salutat faptul că executivul comunitar ''a preluat elementele iniţiativei franco-germane'' privind constituirea unui fond european de redresare în urma pandemiei de coronavirus.

Însă cancelarul german Angela Merkel a avertizat şi ea la o conferinţă de presă că negocierile asupra planului de 750 de miliarde de euro vor fi ''dificile'' şi nu se vor încheia până la summitul european din iunie. ''Obiectivul ar trebui să fie să găsim suficient timp în toamnă pentru ca parlamentele naţionale şi Parlamentul European să poată discuta'' şi planul să intre în vigoare pe 1 ianuarie 2021, a mai spus Merkel.

Propunerile Comisiei privind fondul de relansare şi bugetul multianual se adaugă instrumentului financiar din cadrul Mecanismului European de Stabilitate (MES), prin care statele zonei euro pot beneficia de împrumuturi în valoare de 240 de miliarde de euro, precum şi celor 200 de miliarde de euro din fondul de garantare pentru companii şi instrumentului SURE cu 100 de miliarde de euro pentru finanţarea şomajului parţial.

De asemenea, de la începutul crizei provocate de această pandemie Comisia Europenă a aprobat ajutoare de stat în valoare totală de 2.130 de miliarde de euro, aproape jumătate din această sumă reprezentând ajutoare oferite de guvernul de la Berlin companiilor germane.

”Preşedinta Comisiei mizează pe faptul că, în condiţiile în care daunele economice cauzate de criza coronavirusului sunt atât de devastatoare, ţările UE vor face un mare salt în ce priveşte încrederea, astfel că vor accepta să ia credite în comun.

Scepticii - în special liderii din Austria, Danemarca, Olanda şi Suedia - susţin că von der Leyen poate să-şi joace preşedinţia aşa cum doreşte, dar nu pe banii contribuabililor lor. Negocierile aprige de-abia urmează”.

Wall Street Journal estimează că, dacă va fi pus în aplicare, planul ar reprezenta un pas istoric în ce priveşte punerea împreună a finanţelor statelor membre. Associated Press notează că primul ministru olandez Mark Rutte a atras atenţia că găsirea unui compromis la summit-ul liderilor UE de luna viitoare reprezintă un obiectiv mult prea ambiţios.

Alte reacţii au fost mai favorabile. Grecia a salutat planul comisiei ca o „propunere îndrăzneaţă”. Spania a spus că „evaluează pozitiv” propunerea. De asemenea, Germania pare de acord, întrucât o mare parte din conţinut se potriveşte cu gândirea Berlinului.

Pentru Bloomberg, Uniunea Europeană este în pragul unor schimbări istorice: ”Fondul de salvare de 825 miliarde de dolari al Comisiei va sparge multe tabuuri şi ar putea deschide calea pentru impozite europene dar şi pentru o trezorerie a UE.

Ţările din Europa de Est au beneficiat în mod tradiţional de cea mai mare parte a fondului de coeziune al UE, dar au trecut relativ bine prin pandemie. Astfel că nu au primit cea mai mare parte din acest nou sprijin. Va fi interesant să vedem cum vor reacţiona. Propunerea are nevoie de un sprijin unanim, care va fi greu de întrunit”.

Şi Le Monde vede o adevărată revoluţie în istoria comunităţii: ”Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a avut numeroase consultări înainte de a lansa propunerea. De câteva ori, ea a şi-a amânat anunţurile. Comisarii, cărora fostul ministru din cabinetul Angelei Merkel nu le-a dezvăluit ultimele consultări, au fost informaţi chiar înaintea prezentării din Parlamentul European.

Cele patru state „frugale”, care refuză orice subvenţie pentru ţările slăbite de pandemie, nu vor omite să solicite în schimbul generozităţii eforturi de consolidare bugetară şi competitivitate economică. Ceea ce Roma sau Madrid, care refuză orice tutelă, nu vor dori să audă”.

Le Figaro se întreabă: ”Cine are de gând să strângă acest munte de bani? Cine va rambursa datoria şi când? Planul european de recuperare de 750 de miliarde de euro este o durere de cap financiară, dar şi juridică.

Această sumă astronomică va fi împrumutată de pe pieţe de către Comisie. Datorită ratingului său financiar excelent (triplu A), ratele de împrumut vor fi minime, dacă nu chiar negative. Acest lucru va permite anumitor state membre (în special Italia) să beneficieze de condiţii avantajoase atunci când va veni vorba de rambursarea împrumuturilor de 250 de miliarde de euro ce-i vor fi acordate. Primele rambursări nu vor avea loc înainte de 2028.

Cu toate acestea, Bruxelles-ul propune statelor membre să-i uşureze sarcina prin crearea de noi resurse proprii.

Viitoarea taxă vamală pe carbon ar putea aduce între 5 şi 14 miliarde de euro pe an, impozitul digital între 750 milioane la 1,3 miliarde de euro, extinderea sistemului de tranzacţionare a cotelor de CO2 - 1,3 miliarde de euro iar impozitul pentru marile afaceri 10 miliarde.

Dar sunt aspecte asupra cărora statele membre nu au reuşit niciodată să se pună de acord”.

Ungaria şi Polonia nu sunt de acord cu condiţionarea accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept 

Ministrul polonez de externe, Jacek Czaputowicz, a declarat miercuri că Polonia se opune propunerii Comisiei Europene de condiţionare a accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept, întrucât este imposibil de stabilit criterii obiective care să fie evaluate.

''Suntem împotriva legării fondurilor (europene) şi a sumei acestora de statul de drept, nu pentru că am considera că statul de drept nu este important, ci pentru că nimeni nu poate stabili criterii obiective'', a explicat şeful diplomaţiei poloneze, informează agenţia DPA, citată de Agerpres.

Declaraţia sa survine după o întâlnire la Budapesta cu omologul său ungar Peter Szijjarto, care a exprimat o poziţie similară la o conferinţă de presă comună.

Crearea unui asemenea mecanism ar fi ''nejustificată'' şi ''motivată politic'', a estimat la rândul său ministrul ungar de externe.

Instituţiile europene au lansat în ultimii ani mai multe proceduri de infringement împotriva Poloniei (pentru reformele în justiţie) şi Ungariei (pentru respingerea refugiaţilor, acţiunile împotriva universităţii lui George Soros, împotriva ONG-urilor şi presei critice faţă de premierul Viktor Orban) şi au activat împotriva acestor două ţări articolul 7 din Tratatul UE, care în etapa finală poate conduce la pierderea dreptului de vot în Consiliul UE, sancţiune ce necesită însă un vot unanim din partea tuturor celorlalte state membre ale UE.