Raportul PE care denunţă reculul statului de drept în Turcia este „nul şi fără valoare“, critică un ministru turc

Parlamentul European (PE) s-a declarat joi, la Strasbourg, extrem de îngrijorat de reculul statului de drept în Turcia, apreciind, într-un raport, că această ţară se îndepărtează de îndeplinirea criteriilor pe care trebuie să le respecte pentru a putea adera la Uniunea Europeană (UE). Autorităţile de la Ankara au criticat vehement raportul.

Într-o rezoluţie adoptată la Strasbourg, cu 375 de voturi pentru, 133 contra şi 87 de abţineri, eurodeputaţii deplâng „regresul observat în anumite domenii esenţiale, precum independenţa puterii judecătoreşti, libertatea de asociere, libera exprimare şi respectarea drepturilor omului şi a statului de drept, ceea ce îndepărtează tot mai mult perspectiva realizării criteriilor de la Copenhaga pe care ţările candidate (la aderarea la UE) trebuie să le respecte“, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Totuşi, rezoluţia salută faptul că Turcia găzduieşte cea mai mare parte a refugiaţilor din Orientul Mijlociu şi subliniază că acest stat rămâne un „partener strategic esenţial pentru UE“.

„Ritmul general al reformelor în Turcia nu doar s-a redus, dar în unele domenii esenţiale, precum libertatea de exprimare şi independenţa sistemului judiciar, s-a înregistrat chiar un regres“, a spus raportoarea PE în acest dosar, eurodeputata socialistă olandeză Kati Piri.

Eurodeputaţii au cerut administraţiei turce să pună capăt intimidării jurnaliştilor şi au condamnat preluarea controlului în mod violent şi ilegal asupra unor publicaţii, între care cotidianul Zaman. La începutul lui martie, o instanţă a decis că la conducerea grupului media Zaman vor fi numiţi administratori ai statului. Zaman era una dintre cele mai importante voci critice din Turcia, într-o perioadă în care instituţiile de presă au fost reduse la tăcere una câte una, relatează news.ro.

Pe de altă parte, PE a făcut apel la încetarea imediată a focului în sud-estul Turciei şi la reluarea procesului de pace (între autorităţile turce şi reprezentanţii etnicilor kurzi, n. red.). Europarlamentarii solicită Guvernului de la Ankara să-şi asume responsabilitatea în vederea reluării negocierilor pentru o soluţie negociată, cuprinzătoare şi durabilă la problema kurdă.

De asemenea, PE a cerut Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), aflat pe lista organizaţiilor teroriste întocmită de UE, să predea armele, să renunţe la tacticile teroriste şi să folosească mijloace paşnice şi legale pentru a-şi exprima aşteptările.

Turcia denunţă un raport „nul şi fără valoare“

La rândul lor, autorităţile de la Ankara au criticat vehement raportul Legislativului european. Ministrul turc pentru Afaceri Europene, Volkan Bozkir, a făcut chiar o referire la masacrarea etnicilor armeni în timpul Primului Război Mondial, care, din punctul său de vedere, este văzută în mod greşit drept un genocid.

„Vom considera acest raport ca fiind nul şi fără valoare. Nu există niciun moment în istoria noastră în care ne-am simţit atât de ruşinaţi. Toate reuşitele noastre sunt vizibile. Noi credem că este vorba de o problemă care ar trebui să fie decisă de istorici. Nu este responsabilitatea politicienilor de a scrie istorie“, a declarat Bozkir.

„Anul trecut am respins un raport al Parlamentului European pentru menţiuni similar. Procedăm la fel şi în acest an“, a adăugat el în marja unei vizite la Viena.

Armenii estimează că 1,5 milioane dintre semenii lor au fost ucişi de manieră sistematică de către otomani în timpul Primului Război Mondial. Numeroşi istorici şi peste 20 de ţări, printre care Franţa, Italia şi Rusia, au recunoscut genocidul armean.

Turcia afirmă la rândul său că a fost vorba despre un război civil, dublat de foamete, în care între 300.000 şi  500.000 de armeni şi turci şi-au pierdut viaţa.

Uniunea Europeană a fost adeseori criticată că îşi vinde principiile prin accelerarea procesului de aderare a Turciei în schimbul ajutorului oferit în gestionarea crizei migranţilor. Totuşi, oficialii UE au promis că vor continua să tragă Turcia la răspundere pentru încălcarea libertăţii presei şi a altor standarde, în timp ce îngrijorările cu privire la instaurarea unui regim autoritar la Ankara devin din ce în ce mai pregnante.