Preşedintele turc a inaugurat şantierul controversatului Canal Istanbul. Fostul premier Yildirim spune că „nu încalcă Convenţia de la Montreux“ VIDEO

Preşedintele turc Recept Erdogan, la inaugurarea şantierului Canalului Istanbul

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a inaugurat sâmbătă şantierul primului pod al proiectului "Canalul Istanbul", un gigantic canal paralel cu strâmtoarea Bosfor, o iniţiativă criticată de opoziţie şi de apărătorii de mediu, relatează AFP.

„Deschidem astăzi o nouă pagină în istoria dezvoltării Turciei“, a declarat Erdogan la ceremonia de aşezare a pietrei de temelie a podului.

 Canalul ar urma să aibă o lungime de 45 km şi să constituie o strâmtoare artificială la vest de Istanbul unind, de la nord la sud, Marea Neagră şi Marea Marmara. Erdogan a consacrat aproape întreg discursul de sâmbătă apărării proiectului, din care a făcut o cauză personală.

Criticii îl acuză pe preşedinte că se agaţă de un proiect care va conduce Turcia spre o catastrofă ecologică şi o îndatorare pe cât de masivă, pe atât de inutilă.

Enumerând riscurile prezentate de numărul tot mai mare de nave care traversează Bosforul, Erdogan a spus că proiectul vizează mai ales să „asigure securitatea cetăţenilor la Istanbul“ şi să permită Turciei să ocupe „un loc mai important“ în comerţul internaţional.

'Toate etapele proiectului au fost concepute în conformitate cu ştiinţa“, le-a replicat el criticilor.

Proiectul a suscitat critici şi din străinătate, mai ales din Rusia, ţară care se teme că va vedea accesul în Marea Neagră facilitat pentru navele adversarilor săi din NATO.

Convenţia de la Montreux din 1936, care reglementează navigaţia în strâmtorile Bosfor şi Dardanele, obligă statele neriverane Mării Negre să anunţe cu 15 zile în prealabil trecerea navelor lor, care nu pot rămâne decât pentru o durată limitată.

„Acest proiect nu încalcă (Convenţia de la) Montreux“, a afirmat fostul prim-ministru Binali Yildirim, care a luat cuvântul înaintea lui Erdogan în deschiderea ceremoniei de lansare a şantierului.

Erdogan mizează pe faptul că acest canal va da naştere la noi oraşe de-a lungul rutei şi va crea mii de locuri de muncă, inversând astfel tendinţa de scădere a popularităţii liderului Turciei înaintea alegerilor prezidenţiale din 2023.

În cei 18 ani de când conduce Turcia, Erdogan a investit zeci de miliarde de dolari în uriaşe proiecte de infrastructură precum noul aeroport din Istanbul, un nou pod peste Bosfor şi mari spitale.

Canalul între Marea Neagră şi Marea Marmara ar urma să dea naştere unui nou oraş cu o jumătate de milion de locuitori iar mai multe poduri vor face legătura între cele două maluri.

Erdogan a respins îngrijorările exprimate de rivalii săi politici, potrivit cărora proiectul îi va afecta pe contribuabili, va aduce prejudicii mediului şi va viola Convenţia de la Montreux care reglementează navigaţia prin strâmtoarea Bosfor. Erdogan a spus că Turcia nu va părăsi Convenţia de la Montreux, din 1936, pentru că navele militare vor putea utiliza noul canal.

Potrivit primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu, construcţia unui asemenea canal riscă să diminueze accesul la apă potabilă pentru cei 16 milioane de locuitori ai Istanbulului.

Un alt argument invocat de adversarii acestui proiect este că el nu-şi justifică utilitatea în condiţiile în care traficul maritim prin Bosfor a scăzut constant în ultimul deceniu. Conform datelor Ministerului turc al Transporturilor, circa 38.400 de nave au tranzitat Bosforul anul trecut, faţă de circa 55.000 în 2006, deşi tonajul total a crescut cu aproximativ 30%.

Canalul Istanbul ar urma să înceapă în districtul Kucukcekmece de lângă Marea Marmara, unde există deja un lac interior, se va îndrepta spre rezervorul Sazlidere, după care se va termina la Marea Neagră, la nord de localitatea Durusu. Cu o adâncime de 25 de metri şi o lăţime de 400 de metri, noul canal ar urma să fie integrat cu noi porturi şi centre logistice, urmând a include şi trei tuneluri subterane pentru autovehicule.