Miniştrii de Externe din statele UE se întâlnesc astăzi cu lidera opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia

Lidera opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, va participa luni, la Bruxelles, la reuniunea şefilor diplomaţiilor din statele membre ale UE, pe agenda discuţiilor aflându-se situaţia din Mediterana de Est, cea din Liban, relaţiile UE - China şi UE - Rusia, evoluţiile din Belarus, a informat MAE.

Înaintea reuniunii, ministrul Aurescu va participa alături de ceilalţi miniştri UE la un mic dejun de lucru cu Svetlana Tihanovskaia, lider al opoziţiei belaruse.

Potrivit unui comunicat de presă al MAE, în cadrul reuniunii, miniştrii de Externe şi Înaltul Reprezentant Josep Borrell vor trece în revistă, din perspectiva ultimelor evoluţii, o serie de subiecte de actualitate, precum situaţia din Mediterana de Est, situaţia din Liban, relaţiile UE - China şi situaţia din Hong Kong, relaţiile UE - Rusia şi situaţia din Venezuela.

Totodată, pe agenda de discuţii figurează situaţia din Libia, relaţiile UE - Uniunea Africană şi evoluţiile din Belarus, precum şi o dezbatere strategică, în cadrul unui dejun de lucru, pe tema viitorului parteneriatelor UE cu statele din vecinătatea sudică, a precizat sursa citată.

Conform MAE, în ceea ce priveşte situaţia din Libia, Aurescu va pune accentul pe fereastra de oportunitate creată de recenta semnare a armistiţiului între părţile aflate în conflict, precum şi de evoluţiile politice de ultimă oră. România susţine necesitatea unor discuţii politice de substanţă, care să conducă la o soluţie paşnică şi durabilă, se evidenţiază în comunicat.

Ministrul Aurescu va prezenta perspectiva României cu privire la modalităţile de eficientizare a cooperării UE cu Uniunea Africană şi necesitatea de identificare a priorităţilor pe care UE doreşte să le sprijine în continuare, ţinând cont şi de impactul pandemiei de COVID-19.

"În ceea ce priveşte situaţia din Belarus, vor fi discutate evoluţiile recente şi se va evalua necesarul de sprijin financiar al UE şi al statelor membre. Accentul va fi pus pe necesitatea de a adopta cât mai curând sancţiunile UE împotriva celor vinovaţi de falsificarea alegerilor prezidenţiale şi reprimarea violentă a protestelor din această ţară, aşa cum s-a convenit la reuniunea informală Gymnich de la Berlin (27 - 28 august). Ministrul Bogdan Aurescu va reitera sprijinul României pentru democratizarea Belarusului şi pentru societatea civilă, punctând necesitatea ca susţinerea venită din partea UE şi a statelor membre să fie cât mai bine adaptată la necesităţile actuale ale societăţii belaruse, pentru a contribui la un impact cât mai concret pe acest palier", se mai arată în comunicat.

  Sute de arestări după protestul de duminică

Poliţia din Belarus a reţinut sute de protestatari în timpul protestelor de duminică seară împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko care se confruntă de şase săptămâni cu manifestaţii de amploare în care i se cere demisia.

Forţele de ordine au operat cel puţin 140 de reţineri în Minsk şi alte 60 în ţară, potrivit organizaţiei belaruse Viasna.

Peste 100.000 de persoane au participat la manifestaţiile din Minsk, potrivit agenţiilor locale şi internaţionale, în ciuda recomandărilor forţelor de ordine împotriva adunărilor publice.

Arestările din oraşul Brest au fost violente cu forţe de ordine intrând în forţă în mulţime pentru a ridica protestatari. Mulţi s-au opus, iar poliţiştii au replicat prin a trage focuri de avertisment.

Protestatarii din Minsk au purtat steaguri alb-roşii, care au devenit un simbol al manifestaţiilor, şi i-au cerut lui Alekasandr Lukaşenko, la putere din 1994, să demisioneze.

Autorităţile au adus vehicule ale armatei şi au instalat cu garduri de sârmă ghimpată în centrul Minskului şi în diverse locuri din ţară într-o tentativă de a intimida protestatarii.

Belarusul se confruntă cu proteste de amploare din 9 august, când Lukaşenko a fost declarat câştigătorul unor alegeri denunţate de opoziţie şi Occident drept viciate.

Lukaşenko a răspuns protestelor cu o represiune dură care a făcut peste 12.000 de arestări, iar numeroase persoane s-au plâns că au fost supuse torturii în perioada petrecută în detenţie ceea ce a atras reacţii de condamnare din Vest.