Cum îşi sporeşte Gazprom cota de piaţă în Europa. UE riscă să devină ostatica Moscovei

Partenerii occidentali ai Gazprom-ului în proiectul oleoductului Nord Stream 2 au decis să ofere jumătate din cele 9,5 milioane de euro pentru construcţia conductei ce urmează să transporte gaze ruseşti în Germania, din 2019. Dar ţările est europene şi cele baltice critică aceste planuri şi spun că vor mări dependenţa energetică a Uniunii Europene de Moscova.

Gazprom a semnat,luni, un acord de co-finanţare a Nord Stream 2 cu companiile europene Uniper, Wintershall, Shell, OMV şi Engie.

Şeful Gazprom spune că o nouă conductă de gaze naturale construită prin Marea Baltică între Rusia şi Germania va spori cota de piaţă a concernului rus în Europa şi va diminua dependenţa de căile de export care trec prin Ucraina. 

Gazprom anticipează că construcţia gazoductului Nord Stream 2, care va transporta gaze din regiunea arctică în Germania, va creşte cota grupului rus pe piaţa europeană, în pofida concurenţei gazelor lichefiate venite din Qatar şi Statele Unite, în timp ce livrările prin intermediul Ucrainei vor scădea, transmite Reuters.

Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, a declarat că tranzitul gazelor prin Ucraina va scădea după 2020, dar nu va fi oprit complet, aşa cum avertiza Moscova că se va întâmpla după duplarea capacităţii actuale a Nord Stream.

Gazprom asigură în prezent o treime din necesarul de gaze al Europei, contribuţia sa crescând de la un sfert în ultimele două decenii. Grupul consideră că poate creşte livrările de gaze, în pofida temerilor Uniunii Europene că blocul comunitar devine prea dependent de resursele energetice ale Rusiei.

”Astăzi, în 2017, depăşim recordul din 2016 cu circa 10%. Aşa că ne putem aştepta la noi recorduri în acest an, iar cota Gazprom pe piaţa europeană va creşte”, a spus Miller, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui Vladimir Putin, într-un interviu telefonic.

Gazprom a vândut o cantitate record de 179 de miliarde de metri cubi de gaze în Europa, în 2016, datorită cotaţiilor scăzute ale petrolului, în funcţie de care este stabilit preţul gazelor, şi de temperaturile scăzute de pe continent.

Clienţii cer mai multe gaze în acest an, iar Gazprom consideră că în următorii 15 ani poate livra cea mai mare parte din necesarul suplimentar de 100 de miliarde de metri cubi de gaze până în 2035, pe fondul declinului producţiei interne.

”Scăderea producţiei de gaze din Marea Nordului, ca şi în alte ţări europene, devine un factor foarte important. Luând asta în considerare, cota de piaţă a Rusiei va creşte”, a spus Miller.

UE a devenit mai reticentă la dependenţa de gazele ruseşti din cauza conflictului din estul Ucrainei şi anexarea Crimeii de către Moscova.

Gazprom livrează gaze în Europa pe trei rute, respectiv prin Ucraina, ruta Yamal-Europa via Belarus şi Polonia, şi noua conductă Nord Stream pe sub Marea Baltică, către oraşul german Greifswald.

Statele din estul Europei şi cele baltice consideră că nouă conductă pe sub Marea Baltică va face ca UE să devină ostatică Moscovei. State din nordul Europei, în special Germania, susţin însă Nord Stream datorită beneficiilor economice.