Criza financiară sare din ţară-n ţară

Proteste în faţa palatului prezidenţial din Nicosia FOTO Reuters

Portugalia pregăteşte noi măsuri de austeritate, Slovenia se împrumută tot mai scump, iar problemele din Cipru ameninţă creşterea economică din Europa de Est.

Guvernul portughez va reduce din nou cheltuielile pentru sănătate, educaţie şi securitate socială, pentru a evita eşecul programului de salvare convenit cu „troica“ internaţională (UE, FMI, BCE) după ce Curtea Constituţională a respins, vineri, scăderea salariilor şi pensiilor din sectorul public.

Premierul Pedro Passos Coelho a declarat duminică, într-un discurs televizat, că respingerea măsurilor de austeritate adoptate în cadrul acordului de finanţare externă de 78 de miliarde euro încheiat în 2011 cu „troica“ riscă să deraieze programul de ajustare şi să împiedice guvernul să revină pe pieţe până la termenul convenit, în luna septembrie. Cu toate acestea, Curtea Constituţională portugheză a respins patru măsuri de austeritate din acordul cu instituţiile financiare internaţionale, deoarece legea din Portugalia prevede că măsurile de ajustare fiscală trebuie să afecteze în egală măsură bugetarii şi angajaţii din sectorul privat, fără discriminare.

Coelho a afirmat că nu mai are alte opţiuni după decizia Curţii, fiind nevoit să adopte noi măsuri de reducere a cheltuielilor în zona transferurilor sociale. Bugetele companiilor de stat vor fi de asemenea reduse. Coelho trebuie să reziste şi presiunilor interne. Opoziţia a intensificat în ultimele zile presiunile pentru demisia guvernului şi organizarea de alegeri anticipate. Comisia Europeană a cerut Portugaliei să respecte măsurile de austeritate convenite în acord.

Slovenia se împrumută tot mai scump

Slovenia riscă să aibă soarta Ciprului. Costul asigurării datoriilor ţării faţă de riscul de faliment a crescut puternic după acordul de salvare a Ciprului, indicând că guvernul sloven poate fi următorul stat din zona euro care va avea nevoie de o intervenţie internaţională pentru stabilizarea sectorului financiar, potrivit Bloomberg.

Guvernul sloven, învestit cu două săptămâni în urmă, încearcă să găsească o soluţie pentru sprijinirea băncilor, afectate grav de recesiune, cu credite neperformante echivalente cu aproximativ 20% din Produsul Intern Brut.

Termenii programului de ajutor financiar pentru Cipru ar putea cauza încetinirea creşterii economice în Europa de Est, prin legături comerciale şi bancare, în cazul în care au loc ieşiri importante de capital din ţările din zona euro cu îndatorare ridicată, potrivit BERD.

Prelungirea incertitudinii în criza datoriilor din Europa ar putea creşte costurile de finanţare pentru bănci şi ar putea declanşa ieşiri de depozite mari şi fonduri din ţările cu bănci mai slabe sau cu guverne aflate într-o poziţie fiscală mai dificilă, a declarat adjunctul economistului-şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Jeromin Zettelmeyer, citat de Bloomberg.

Franţa, creştere anemică

Economia Franţei va înregistra anul acesta o creştere de doar 0,1%, faţă de o estimare precedentă ce indica un avans de 0,8% în 2013, a anunţat ministrul francez de Finanţe, Pierre Moscovici. După mai puţin de un an de când a preluat mandatul, planurile preşedintelui socialist François Hollande de reducere a deficitului şi de redresare a economiei au eşuat. Guvernul dă vina pe problemele din zona euro pentru o mare parte din dificultăţile cu care se confruntă Franţa. Şomajul a ajuns în Hexagon la 10,6%, cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani. Preşedintele francez se gândeşte la o remaniere guvernamentală.

Tinerii europeni, în stradă

Pe fondul acestei crize eonomice ce pare fără sfârşit, mii de tineri au ieşit în stradă în peste 20 de capitale ale lumii, nemulţumiţi că sunt obligaţi să emigreze din cauza situaţiei economice. La Madrid, câteva sute de spanioli au încercat să atragă atenţia politicienilor că măsurile împotriva crizei îi condamnă la exil. Din 2008, peste 400.000 de tineri spanioli au părăsit ţara în căutarea unui viitor mai bun.

A crescut cererea de dolari

Cererea pentru bancnotele de 100 de dolari a crescut în ultimii ani la nivel global, din cauza europenilor care pun bani la saltea, iar evoluţia confirmă statutul monedei americane la nivel global, scrie cotidianul „Financial Times“. „Odată cu înrăutăţirea crizei în primăvara anului 2010, sumele păstrate în monedă americană au crescut puternic, deoarece tulburările politice şi incertitudinile legate de viitor i-au determinat pe mulţi europeni să-şi schimbe o parte din euro în dolari“, a declarat John Williams, preşedinte al Rezervei Federale din San Francisco, în raportul anual al instituţiei. Cererea puternică pentru moneda SUA sugerează că lumea este îngrijorată de stabilitatea băncilor şi viitorul euro, şi nu de inflaţie sau intrarea SUA în incapacitate de plată. Cea mai puternică cerere pentru dolari vine din Argentina şi fostele state sovietice, notează „Financial Times“.