Criza ucraineană. Cancelarul german, Olaf Scholz, la Washington şi „în curând“ la Moscova
0
Cancelarul german, Olaf Scholz, a anunţat miercuri seară că va merge "în curând" la Moscova pentru discuţii cu preşedintele rus, Vladimir Putin, în încercarea de a dezamorsa criza din jurul Ucrainei, notează AFP.
"Voi merge în Statele Unite", la 7 februarie, unde este programată o întâlnire cu preşedintele Joe Biden, "Iar în curând voi merge şi la Moscova pentru discuţii" cu privire la criza ruso-ucraineană, a declarat Olaf Scholz la postul public de televiziune ZDF.
El nu a dat o dată precisă, dar a asigurat că o "întâlnire a fost stabilită şi că va avea loc în curând".
"Trebuie să existe o politică coordonată în ce priveşte UE şi NATO" pe această temă, a insistat liderul social-democrat.
"Situaţia este foarte gravă şi nu putem ignora faptul că un număr mare de soldaţi sunt desfăşuraţi la frontiera ucraineană, ceea ce face posibilă o astfel de intervenţie militară" a Rusiei împotriva Ucrainei, a mai adăugat Olaf Scholz.
Şeful guvernului german a respins criticile tot mai insistente la adresa Germaniei, acuzată că este prea conciliantă faţă de Kremlin, în special refuzând să livreze arme Ucrainei.
El a reiterat că Rusia va plăti "un preţ foarte mare" în cazul unei agresiuni. "Aliaţii noştri ştiu foarte bine ce aducem", a spus Olaf Scholz. Germania este ţara "care a oferit cel mai important ajutor Ucrainei în ultimii ani cu aproape două miliarde de euro" sprijin economic, a ţinut să adauge cancelarul federal.
Olaf Scholz a mai afirmat că nu este influenţat de predecesorul său social-democrat la cancelarie, Gerhard Schroeder (1998-2005), astăzi unul dintre liderii controversatului gazoduct germano-rus Nord Stream 2 şi apărător înfocat al poziţiilor Kremlinului în criza ucraineană.
Gerania, într-o situaţi ingrată din cauza dependenţţţei de gazul rusesc
Germania este într-o situaţie ingrată în privinţa crizei din Ucraina fiindcă importă jumătate din necesarul de gaz din Rusia. Dar bazele dependenţei Germaniei de energia din Rusia s-au pus cu mult timp în urmă.
"Criza din Ucraina a dus la o înrăutăţire pronunţată a relaţiilor dintre Rusia şi Occident." Cu această constatare începe studiul întocmit de Matthias Basedau şi Kim Schultze, intitulat: "Dependenţa de importuri de energie: Un risc pentru Germania şi Europa?" În document se arată că "Germania şi Europa sunt în mare măsură dependente de importuri de energie din Rusia. Aceasta se referă mai ales la gaz, petrol şi huilă. Pe fundalul înrăutăţirii relaţiilor cu Rusia se aude tot mai frecvent avertismentul că guvernul rus ar putea folosi stoparea livrărilor drept armă politică în stil mare".
Remarcabil este că studiul a fost realizat în 2014 de GIGA German Institute of Global and Area Studies - Leibniz-Institut für Globale und Regionale Studien din Hamburg, scrie DW.
Dependenţă deşi se ştia ce înseamnă asta
În această analiză geopolitică nu s-a schimbat nimic de atunci. Dimpotrivă. Între timp Vladimir Putin a sporit turaţia în politica sa externă şi energetică. Preşedintele Rusiei a modernizat din temelii armata ţării sale şi face presiuni tot mai mari asupra ţărilor vecine şi a unor părţi din UE sugerând ameninţări militare.
Fatal este în context că dependenţa Germaniei de importurile de energie din Rusia a mai crescut o dată substanţial în ultimul deceniu. Începând din 2012 procentul livrărilor de gaz din Rusia a crescut de la 40 la sută la 55 - ceea ce reprezintă o creştere de mai bine de o treime. Şi în privinţa importurilor de petrol lucrurile stau cam la fel. În acelaşi interval de timp, petrolul importat din Rusia a ajuns să acopere 42 la sută din necesarul Germaniei. În 2012 acoperea 38 la sută.
Între timp fiecare a doua locuinţă din Germania este încălzită cu gaz şi anotimpul rece poate dura, în funcţie de vreme, până târziu în luna martie. Cu toate acestea, oamenii nu trebuie să-şi facă griji că locuinţele lor vor rămâne neîncălzite dacă conflictul din Ucraina escaladează, susţin experţii.
"Dacă ar fi vorba doar de oferta existentă la nivel mondial, am putea înlocui mâine gazul rusesc", a declarat pentru Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung (FAS) Andreas Goldthau, expert pe probleme energetice în cadrul Societăţii Germane pentru Politică Externă (DGAP). "Întrebarea este însă: cât suntem dispuşi să plătim pentru aceasta?" În cazul stopării livrărilor, Europa ar avea trei posibilităţi: să importe prin conducte mai mult gaz metan din alte ţări furnizoare, să importe mai mult gaz lichefiat (Liquefied Natural Gas - LNG) cu ajutorul navelor specializate sau să dea cep depozitelor de gaz.
Mai ales industria, care este în Germania cel mai mare consumator de gaz (aproximativ 35 la sută din total) se luptă deja de pe acum cu masiva scumpire a acestei resurse. Branşe deosebit de energofage cum ar fi industria aluminiului, a îngrăşămintelor chimice sau a ceramicii nu mai sunt rentabile dacă preţul gazului trece de un anumit nivel.
Depozitele de gaz din Germania nu sunt într-o situaţie prea grozavă
Dar recurgerea la rezervele de gaz este problematică, fiindcă nivelul depozitelor aflate mai ales în nordul Germaniei este mai redus ca niciodată.
Acest fapt este confirmat pentru DW şi de Sebastian Bleschke, expert în cadrul "Initiative Energien Speichern e.V." (INES). "Capacităţile de stocare a gazului metan din Germania ocupă locul patru în lume şi acesta este unul din motivele pentru care mulţi, mai ales din piaţa internă a UE, îşi îndreaptă privirile spre aceste capacităţi germane. Dar ele sunt umplute în prezent la doar 42 la sută din capacitate. Nivelul de umplere nu a fost niciodată atât de scăzut în această perioadă a anului", a declarat însărcinatul cu afaceri al Uniunii operatorilor depozitelor de gaz şi hidrogen din Germania.
Un detaliu interesant este următorul: 10 la sută din rezervoarele de gaz din Germania aparţin unor firme din subordinea concernului rus Gazprom, controlat de Kremlin. Acestea sunt umplute, potrivit lui Sebastian Bleschke, la doar 17 la sută din capacitate. Restul depozitelor sunt umplute în proporţie de 50 la sută.
Se încarcă comentariile...
