Criza din Grecia. Cum îi manipulează premierul Alexis Tsipras pe greci
0
Alexis Tsipras menţine referendumul, îndemând populaţia să voteze „nu“ în privinţa planului de asistenţă financiară propus de creditorii internaţionali şi „da“ perspectivelor găsirii unei soluţii viabile.
Premierul grec, Alexis Tsipras, a anunţat, miercuri, într-un mesaj televizat, că menţine decizia de a organiza pe 5 iulie referendumul la care populaţia este chemată să decidă asupra acceptării sau respingerii acordului de asistenţă financiară propus de creditorii internaţionali. „Un vot negativ la referendum nu va fi un vot pentru părăsirea Europei, ci pentru o revenire la valorile europene“, a declarat Tsipras.
„Un vot negativ nu va însemna o rupere de Europa, ci ar exercita presiuni mai puternice pentru un acord viabil din punct de vedere economic“, a subliniat Tsipras, avertizând însă că o ieşire a Greciei din zona euro ar avea „consecinţe dezastruoase“.
„Vă cer să votaţi «nu» în privinţa planului de asistenţă financiară şi «da» perspectivelor găsirii unei soluţii viabile“, a subliniat Tsipras, lansând parctic un semnal ambiguu privind referendumul.
„Singura noastră cale de a depăşi criza este să revenim la popor şi exact asta facem“, a explicat Tsipras. Grecia a intrat, tehnic, în incapacitate de plătă, în contextul în care nu a putut plăti tranşa de 1,6 miliarde de euro către Fondul Monetar Internaţional.
Financial Times scria ieri că premierul Alexis Tsipras a trimis o scrisore şefilor de la Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană. În scrisoare, premierul elen susţinea că Atena va accepta toate reformele cerute de creditori, inclusiv cea privind sistemul TVA, cu o singură excepţie: menţinerea unei TVA reduse pentru insulele greceşti.
În privinţa pensiilor, Tsipras a fost de acord cu majorarea vârstei de pensionare la 67 de ani până în 2022, dar această măsură să intre în vigoare abia în luna octombrie şi nu imediat. Creditorii internaţionali cer Greciei reforma pensiilor, modificarea legislaţiei muncii şi reducerea deficitului bugetar.
Miniştrii Finanţelor ai ţărilor din zona euro, reuniţi în teleconferinţă marţi seară, au respins cererea Greciei de prelungire a planului de asistenţă financiară.
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a atras atenţia că instituţiile financiare internaţionale - Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional - nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul programat duminică.
Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a declarat, ieri, că noua ofertă a premierului Alexis Tsipras trimisă creditorilor internaţionali pentru a ajuta la rezolvarea crizei datoriilor nu a adus clarificări suplimentare.
Referendumul, atacat la Curtea Supremă
Doi cetăţeni greci au atacat, ieri, la Curtea Supremă decizia autorităţilor elene de a organiza un referendum privind acceptarea sau respingerea pachetului de ajutor propus de creditorii internaţionali. Cei doi - un avocat şi un inginer - cer justiţiei să constate dacă referendumul este constituţional, informează publicaţia greacă „Protothema“.
Aceştia susţin că referendumul este neconstituţional, deoarece Constituţia arată la Articolul 44 că nu pot fi supuse votului la referendum chestiuni care ţin de politica fiscală. Cei doi cer „îngheţarea“ referendumului dacă judecătorii Curţii vor decide ca propunerea Guvernului şi decretul prezidenţial sunt neconstituţionale.
Organizarea referendumului a fost catalogată drept „sub standardele internaţionale“ de Consiliul Europei, care acuza atât graba organizării, cât şi lipsa de claritate a întrebării.
Guvernul grec a publicat luni textul întrebă. Care sună astfel: „Ar trebui ca propunerea care a fost înaintată de către Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional la reuniunea Eurogroup din 25 iunie, 2015, şi care constă din două părţi care împreună constituie propunerea completă, să fie acceptata?“
Patruzeci de politicieni, profesori universitari, avocaţi şi artişti greci au semnat o scrisoare deschisă în care pledează pentru menţinerea Greciei în Europa. Printre semnatari se număra: Nana Mouskouri, Thanasis Valtinos, Alki Zei, Alekos Faisan sau Peter Markaris.
Caseta
Oficialii greci, sfidători
Pe sediul Ministerului Finanţelor din Grecia a fost arborat un banner uriaş cu textul „NU la referendum“, în timp ce încă purtau negocieri cu creditorii internaţionali pentru găsirea unei soluţii de ultim moment care să salveze Grecia de la faliment. Mai mult, ministrul de Finanţe, Yannis Varoufakis, s-a ţinuut de glume şi postat pe Twitter, un mesaj către şafa FMI, Christine Lagarde, pe care ulterior l-a şters: Lagarde scuze pentru întârziere . Încerc să plăteasc datoria, dar nu pot găsi o bancă deschisă. Yannis Varoufakis, considerat un marxist dur, şi-a câştigat o reputaţie nedorită în rândul colegilor săi din Eurogrup.
Criza din Grecia este efectul îngăduinţei excesive a Europei şi al evoluţiei stângii greceşti
Actuala situaţie complicată a Greciei este rezultatul greşelilor şi atitudinii extrem de îngăduitoare a Europei în ultimele decenii, precum şi al istoriei stângii greceşti în perioada postbelică, a subliniat într-un interviu acordat agenţiei France Presse, preluată de Agerpres, profesorul greco-francez de geopolitică la Universitatea Panthéon-Sorbonne, Georges Prevelakis.
După intrarea Greciei în Comunitatea Economică Europeană (CEE), în anul 1981, această ţară a fost tratată în mod neglijent şi tolerant de partenerii europeni, care nu au exercitat vreun control asupra ei şi nici nu i-au impus ţinte privind rezultatele economice. „Grecia a fost considerată o mică ţară marginală, privită cu o admiraţie romantică pentru istoria ei antică, astfel că Europa a acceptat să-i ofere un fel de rentă economică“, subliniază Georges Prevelakis .
El aminteşte în acest context că intrarea Greciei în CEE coincide cu preluarea conducerii guvernului de către Andreas Papandreou, liderul de atunci al partidului PASOK (socialist), care înainte militase împotriva Europei, dar şi-a revizuit apoi discursul când a început să primească fondurile europene.
„Toată lumea ştia că creşterea economică se baza pe banii europeni acordaţi fără control şi redistribuiţi de statul grec. Era o falsă prosperitate, capacităţile de producţie greceşti s-au prăbuşit, ţara a început să cumpere totul din exterior, fapt care convenea şi ţărilor europene exportatoare“, sintetizează Georges Prevelakis evoluţia Greciei.
Europa nu a pus condiţii
Mai mult decât atât, aceste „raporturi nesănătoase“ între Grecia şi CEE — devenită între timp Uniunea Europeană — s-au perpetuat şi după intrarea Greciei în zona euro. „Grecii au considerat astfel că pot face orice fără să suporte consecinţele, pentru că erau protejaţi de Europa, fapt care a adus la putere elementele cele mai oportuniste ale clasei politice“, explică analistul în continuare. „Toţi oamenii serioşi care au dorit să spună ţării că trebuie să muncească au fost desconsideraţi, întrucât Europa sărea mereu să salveze Grecia şi niciuna dintre părţi nu vroia să accepte realitatea“, punctează Georges Prevelakis, care este şi reprezentantul Greciei la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Abia când a izbucnit criza din anii 2009-2010 au apărut primele divergenţe între Grecia şi Europa, după ce troica creditorilor internaţionali (UE-FMI-BCE) a intrat în ministerele Greciei şi a înţeles, în sfârşit, amploarea problemelor acestei ţări. Cu toate acestea, nu s-a reuşit nici atunci impunerea de reforme unei administraţii refractară la orice schimbare şi care-şi apără propriile interese. În faţa blocării reformelor, s-a recurs la soluţia austerităţii, care a condus la actuala recesiune economică şi la câştigarea alegerilor de cei care sunt pentru ruptura de Europa, explică în continuare expertul intervievat de AFP.
Grecia riscă să o ia pe urmele Turciei şi Rusiei
În prezent, ceea ce vedem începând să se contureze în Grecia este o alianţă între extrema stângă şi extrema dreaptă, astfel că societatea se divizează între o componentă modernistă pro-europeană şi una mai tradiţionalistă, cum se mai întâmplă, de exemplu, în Turcia sau în Rusia, avertizează Georges Prevelakis.
În opinia sa, istoria stângii greceşti după al Doilea Război Mondial explică în mare măsură atitudinea guvernului condus de Alexis Tsipras, liderul stângii radicale Syriza. 'Stânga grecească, moştenitoarea mai multor ramuri ale comunismului grec şi a tradiţiei rezistenţei în faţa ocupaţiei naziste, trăieşte acum coşmarul repetării înfrângerii din anii '40, când a fost învinsă de britanici — ajutaţi ulterior şi de americani — în războiul civil ce a urmat acestei ocupaţii, aminteşte el.
Aşadar, „la ora actuală, în loc să-şi asume angajamente într-un acord cu creditorii, fapt care ar fi perceput de ei (cei care conduc Grecia n.red.) ca o înfrângere morală ce ar putea face ca Syriza să-şi piardă electoratul de bază, guvernul preferă să-şi asume riscul unei înfrângeri eroice care ar prezerva capitalul moral al stângii“, estimează în încheiere Georges Prevelakis.
Se încarcă comentariile...
