Cine înarmează statele din Balcani, „butoiul cu pulbere“ al Europei

În Europa de Sud-Est statele achiziţionează armament într-un ritm rar întâlnit anterior, în timp ce tensiunile dintre etnii se acutizează, iar Rusia contribuie din greu, amplificând şi mai mult potenţialul conflict.

Serbia îşi modernizează forţele armate şi face eforturi de a-şi construi în paralel o industrie de armament proprie şi eficientă. Acest lucru are potenţial exploziv – deoarece Serbia se bazează pe Rusia, o ţară care şi-a demonstrat în Ucraina voinţa de a-şi extinde cu forţa armelor propria sferă de influenţă, scrie publicaţia germană „Die Welt“. 

Serbia a achiziţionat avioane de luptă MiG-29 din Belarus şi Rusia şi şi-a exprimat interesul să cumpere sisteme de apărare aeriană S-300 fabricate în Rusia. Cu toate acestea, guvernul sârb a comandat, de asemenea, nouă elicoptere H145M de la Airbus, primul livrat în iunie. O lună mai târziu, guvernul sârb din Belgrad a semnat un acord pentru a achiziţiona 18 sisteme de apărare aeriană Mistral 3 cu rază scurtă de acţiune, dotate cu 50 de rachete de la producătorul european de rachete MBDA. "Cu această primă comandă europeană de rachete, Serbia devine a zecea ţară invitată să se alăture clubului de utilizatori Mistral", a declarat MBDA într-un comunicat din 16 iulie. Serbia deţine – în momentul în care se va fi încheiat modernizarea avioanelor – cea mai puternică forţă aeriană din regiune.

Serbia se înarmează din nou după războiul de acum 20 de ani dus împotriva Croaţiei şi Kosovo, plus conflictul Bosnia pentru a-i ajuta pe sârbii de acolo. Pe acest fundal istoric, sună deosebit de ameninţător anunţul guvernului sârb că în caz de nevoie va ataca Kosovo dacă ţara îşi va face rost de o armată proprie, mai notează „Die Welt“. Înfiinţarea unei armate din Kosovo a fost hotărâtă în decembrie anul trecut de parlamentul din Pristina având ca pretext chiar faptul că Serbia se înarmează.

Rivalul regional al Serbiei, Croaţia, dezvoltă un program de modernizare a Forţelor Aeriene şi  achiziţionează noi avioane de luptă. La începutul acestui an, guvernul croat a anulat decizia anterioară de a cumpăra avioane de luptă F-16C din Israel pe fondul rapoartelor privind opoziţia guvernului american la contract. În afară de Israel şi Statele Unite, au mai fost luate în calcul ofertele Greciei, care a oferit aeronave F-16 folosite şi Suedia, cu avioanele de luptă JAS 39 Gripen.

Dar nu numai statele din fosta Iugoslavie se înarmează, ci acest lucru se întâmplă în Europa Centrală şi de Est. În special, noile state membre UE, începând cu Polonia, Ungaria până în Bulgaria, îşi modernizează arsenalul îmbătrânit din perioada sovietică. Toate ţările din regiune şi-au propus programe de înarmare pe termen lung care durează, în funcţie de ţară, din 2014 sau 2017 până în 2026 sau chiar 2030.

Aceste ţări sunt în acelaşi timp şi membri NATO. Ele îşi cumpără noile lor arme într-un balans politic fin din SUA şi UE. În acest sens, Polonia este în regiune ţara cea mai activă: şi-a majorat masiv cheltuielile de înarmare – 10 miliarde în 2017, iar în 2018 chiar 12 miliarde dolari. Ţara este în acest moment una dintre puţinele ţări membre NATO care îndeplinesc deja cota de două procente din PIB cerută de preşedintele american Donald Trump.

 Până în 2030 Varşovia intenţionează chiar să depăşească acest procent, trecând la 2,5%, constând mai ales în achiziţionarea unor avioane americane invizibile de tip F35. Ungaria se gândeşte la achiziţionarea de avioane de tip F35 şi îşi va majora anul viitor puternic bugetul militar cu 20 de procente. Sunt preferate şi tancurile germane Leopard şi elicopterele de luptă Airbus. România şi-a majorat de asemenea masiv cheltuielile pentru înarmare: doar în 2017 şi-a dublat cheltuielile de apărare de la două la patru miliarde de dolari, iar Croaţia intenţionează să cumpere cât mai rapid avioane americane de luptă F-16, pentru a-şi înlocui vechile MiG-uri.

Rusia vrea bază militară în Republica Srpska din Bosnia

Toate acestea înseamnă o întărire a NATO în regiune şi nu constituie o surpriză că Rusia se împotriveşte. În timp ce NATO mizează în fosta Iugoslavie înainte de toate pe Albania, Kosovo şi Croaţia, Rusia se concentrează asupra Serbiei şi a Republicii Srpska din Bosnia. SUA deţin una din cele mai mari baze militare în Kosovo – Camp Bondsteel, iar Rusia vrea să construiască o bază militară în republica sârbă din Bosnia. Întrucât sârbii sunt mai slabi din punct de vedere economic decât statele membre UE din zonă, Moscova le dăruieşte arme. Deşi avioanele şi tancurile sunt un cadou, costă totuşi bani: potrivit relatărilor presei, Belgradul trebuie să plătească doar pentru modernizarea avioanelor 185 de milioane de dolari. 

Urmează sisteme antiaeriene de tip BUK2 şi BUK3. Dintre ţările fostei Iugoslavii Serbia alocă cei mai mulţi bani pentru achiziţie de armament – în 2017, suma a fost de 731 milioane dolari. Pe locul următor se află Albania cu 168 de milioane de dolari. Dacă se adaugă aici şi planurile Kosovo de a aloca anul viitor 98 de milioane de dolari, factorul albanez va atârna greu în balanţa echilibrului balcanic. Cu cât se înarmează mai mult statele din regiune, cu atât mai periculoase vor deveni conflictele politice de aici, spun analiştii.