Un mort şi peste 120 de răniţi în urma unei explozii şi unor ciocniri în faţa Parlamentului de la Kiev

Un membru al forţelor de ordine a murit şi 122 de persoane au fost rănite luni, la Kiev, în urma unei explozii şi unor ciocniri în faţa clădirii Parlamentului, relatează Ukrinform.

Manifestanţii adunaţi în faţa Parlamentului ucrainean au aruncat obiecte explozive şi au încercat să pătrundă în interiorul clădirii, potrivit Ukrinform.

„Acţiunile provocatoare din faţa Radei Supreme au eşuat! O grenadă a fost aruncată chiar acum în direcţia forţelor care asigură paza Radei Supreme. Membri ai Gărzii Naţionale au suferit răni grave. Vieţile lor sunt în pericol. Ministerul de Interne efectuează acţiunile prioritare pentru identificarea şi arestarea provocatorilor“, a anunţat iniţial Anton Gheraşcenko, un consilier din cadrul Ministerului ucrainean de Interne, pe pagina sa de Facebook.

Ulterior, Anton Gheraşcenko a anunţat că peste 50 de persoane au fost rănite în urma exploziei. Un prim bilanţ anunţa 15 răniţi.

„Tocmai am primit informaţii de la conducerea Gărzii Naţionale cu privire la numărul răniţilor. Peste 50 de membri ai Gărzii Naţionale au fost răniţi. Patru bărbaţi se zbat între de viaţă şi moarte“, a adăugat Geraşcenko pe Facebook.

Mai târziu, ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov, a prezentat un nou bilanţ, şi anume de aproape 90 de persoane rănite.

„Aproape 90 de persoane au fost rănite în faţa Parlamentului“, a scris Avakov pe pagina sa de Facebook, acuzându-i pe naţionaliştii din cadrul Svoboda de lansarea „mai multor dispozitive explozive“ în direcţia forţelor de ordine. Doi jurnalişti francezi şi Vasili Pascal, adjunctul ministrului ucrainean de Interne, au fost la rândul lor răniţi.

Unul dintre membrii Gărzii Naţionale răniţi a murit, a anunţat Avakov pe Twitter.

„Un mort în cadrul Gărzii Naţionale. A fost rănit de un glonţ în inimă“, a precizat ministrul ucrainean.

Potrivit ultimului bilanţ prezentat de Avakov, 122 de persoane au fost internate şi sunt tratate în urma rănilor suferite.

„Unul dintre răniţi este în comă“, a spus el.

Totodată, aproximativ 30 de manifestanţi au fost reţinuţi de forţele de ordine, inclusiv persoana care a aruncat grenada, potrivit lui Avakov, citat de Kyiv Post.

Premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a cerut aplicarea pedepsei cu închisoarea pe viaţă pentru persoana care a aruncat grenada în direcţia forţelor de ordine.

Forţele de ordine au blocat toate uşile de acces în clădirea Parlamentului şi au respins mulţimea furioasă după adoptarea, în primă lectură, a proiectului de lege privind descentralizarea puterii.

Zeci de membri ai partidului naţionalist Svoboda protestează în faţa sediului poliţiei din Kiev, cerând eliberarea persoanelor arestate. Douăzeci de membri ai Svoboda au fost arestaţi de autorităţile ucrainene.

Arsen Avakov l-a acuzat pe liderul Svoboda, Oleg Tiagnibok, de organizarea actelor de violenţă din faţa Parlamentului.

În schimb, Svoboda a acuzat că actele de violenţă au fost declanşate în urma intervenţiei forţelor de ordine.

Proiectul reformei constituţionale, care acordă mai multă autonomie regiunilor separatiste din estul prorus al Ucrainei, a fost adoptat cu 265 de voturi pentru, 87 împotrivă şi cinci abţineri, cu toate că, luni dimineaţă, mai mulţi deputaţi ai Partidului Radical al lui Oleg Liaşko - din coaliţia guvernamentală - au ocupat prezidiul, încercând să blocheze votul, transmite Agerpres, care citează AFP.

Accesul la tribună, unde se află de regulă preşedintele Parlamentului, fusese blocat de parlamentari ai Partidului Radical, care face parte din coaliţia proprezidenţială dar refuză să susţină acest proiect, pe care îl consideră „pro-Putin“, potrivit site-ului oficial al acestei formaţiuni politice.

Partidul Samopomoşci, de asemenea din cadrul coaliţiei care îl sprijină pe preşedintele Petro Poroşenko, s-a pronunţat la rândul său împotriva acestei reforme, cerute de aliaţii occidentali ai Kievului, care văd în aceasta o modalitate de aplanare a conflictului armat, soldat cu peste 6.800 de morţi în cele 16 luni de violenţe.

Mai multe sute de militanţi ai Svoboda au manifestat în faţa sediul Legislativului împotriva acestei reforme, în timp ce mişcarea de extremă dreapta Pravâi Sektor (Sectorul de Dreapta) a declarat că a blocat circulaţia pe strada din faţa clădirii forului legislativ.

Acest proiect se află în centrul unor dezbateri aprinse în Ucraina, unde mulţi întrevăd în el o tentativă de a legaliza de facto controlul rebelilor asupra unei părţi a estului industrial al ţării, informează Agerpres.

Proiectul de reformă acordă mai multe competenţe consiliilor aleşilor regionali şi locali, în special celor situate în zona aflată în prezent sub controlul rebelilor. Acest proiect de lege autorizează în special organizarea unei „poliţii populare“.

Dar, contrar aşteptărilor separatiştilor, acesta nu confirmă definitiv statutul de semiautonomie al teritoriilor aflate sub controlul lor. Potrivit textului, acest statut trebuie să fie determinat printr-o lege separată şi numai timp de trei ani.

Adoptată înainte de sfârşitul anului 2015, reforma constituţională ce include o „descentralizare“ pentru estul separatist este prevăzută de Acordul de pace de la Minsk încheiat în februarie între preşedintele Petro Poroşenko şi omologii săi rus, Vladimir Putin, şi francez, Francois Hollande, şi cancelarul german Angela Merkel, relatează Agerpres.