Acord al miniştilor Muncii. Muncitorii detaşaţi vor putea lucra cel mult 12 luni în UE
0Miniştrii Muncii din statele membre ale Uniunii Europene au ajuns luni seară la un acord asupra unei reforme a directivei privind lucrătorii detaşaţi. Aceştia vor putea lucra 12 luni, cu posibilitatea de prelungire cu alte şase, la cererea motivată a firmei la care lucrează.
După peste 11 ore de discuţii, miniştrii muncii din UE au ajuns la un acord privind durata detaşării: maxim 12 luni — ceea ce a dorit Franţa—, dar cu menţiunea că aceasta poate fi prelungită cu încă şase luni la cererea întreprinderii.
După această perioadă, dacă rămâne pe piaţa vestică, el îşi va plăti taxele în ţara în care lucrează. Noul acord s-ar aplica începând cu 2021 şi nu cuprinde domeniul transporturilor, care rămâne neatins.
Franţa a mai fost nevoită să cedeze în sectorul transportului rutier, un punct deosebit de delicat, pentru că ţările din grupul de la Vişegrad (Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia), dar şi Spania şi Portugalia, erau îngrijorate de consecinţele negative ale reformei asupra şoferilor lor.
Potrivit acordului încheiat luni seară târziu, este prevăzut că se va continua aplicarea fostei directive referitoare la remunerarea lucrătorilor detaşaţi din 1996 (şi nu cea revizuită), până la adoptarea unei reforme consacrate special sectorului transportului rutier.
Parlamentul European va vota în curând propriul său text care prevede ca durata minimă de detaşare să fie de 24 de luni. O concertare între instituţii va fi mai apoi necesară.
Ministrul olandez al Muncii a lăudat acordul spunând că toţi angajaţii merită protejaţi de competiţia neloială, în timp cel omologul său ungar a declarat că textul final este prea vag şi lasă prea mult loc de interpretare.
Deşi reprezintă doar o mică parte din forţa de muncă din Uniunea Europeană, problema angajaţilor detaşaţi a devenit un subiect de dispută între statele membre mai bogate din vestul Europei şi cele mai sărace din estul Blocului comunitar.
Miniştrii care s-au opus acestui acord au fost cei din Polonia, Ungaria, Letonia şi Lituania, în timp ce oficialii din Marea Britanie, Irlanda şi Croaţia s-au abţinut.
România, Slovacia, Cehia şi Bulgaria au votat pentru, dar nici dacă s-ar fi opus, textul nu ar fi fost blocat întrucât marea majoritate a ţărilor UE s-au exprimat în favoarea sa.
Drepturile sociale ale cetăţenilor UE
Miniştrii muncii şi ai afacerilor sociale din statele membre ale Uniunii Europene au dat undă verde luni, în cadrul reuniunii desfăşurate la Luxemburg, pentru semnarea unei declaraţii a drepturilor sociale care vor trebui respectate în întreg blocul comunitar, informează agenţia Belga.
Acest „'Soclu european al drepturilor sociale“ cuprinde 20 de principii şi drepturi privind piaţa muncii şi protecţia socială.
Majoritatea dintre ele, cum sunt dreptul la educaţie şi la orientare profesională, la egalitate de şanse, salarii echitabile, dialog social şi pensii, sunt respectate deja în numeroase state europene.
Însă responsabilii politici vor să le întărească în contextul globalizării, digitalizării şi al flexibilizării pieţei muncii.
"Semnalul politic puternic este acela că aşezăm cetăţenii pe primul loc", a reacţionat pe Twitter comisarul european pentru muncă şi afaceri sociale, Marianne Thyssen.
Prin acest acord, statele membre l-au mandatat pe preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, să semneze declaraţia privind drepturile sociale împreună cu şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi cu preşedintele Parlamentul European, Antonio Tajani, cu ocazia summitului social care va avea loc pe 17 noiembrie la Göteborg, în Suedia.