UE dă bani pentru nou-veniţii din Est

Liderii europeni vor suplimenta fondul de urgenţă destinat statelor membre afectate de criză. Şefii de stat şi de guvern din UE, reuniţi la Bruxelles, nu vor da, însă, curs apelurilor de a injecta mai mulţi bani în economiile lor.

În ciuda recesiunii- după mulţi analişti cea mai severă din 1945 încoace- care îşi face simţite efectele peste tot în lume, summitul european de primăvară nu se va încheia cu vreun anunţ spectaculos.

Europenii consideră că, pentru moment, măsurile incluse în Planul European de Redresare Economică, care însumează 400 de miliarde de euro (3,3% din PIB-ul UE) sunt suficiente, spre deosebire de Statele Unite, care împărtăşesc altă părere şi militează pentru un efort financiar şi mai consistent. Washingtonul a lansat în februarie un plan de relansare de 787 de miliarde de dolari, reprezentantând circa 5,5% din PIB-ul american.

Această divergenţă UE-SUA va fi tranşată la apropiatul summit G20, din aprilie, de la Londra, unde se vor înfrunta cele două viziuni: cea europenă, care insistă pe reformarea sistemului financiar mondial, şi cea americană, care susţine suplimentarea eforturilor financiare.

Merkel contra Obama

Germania consideră că Uniunea Europeană a alocat deja fonduri suficiente pentru relansarea economică. Cancelarul Angela Merkel a respins, ieri, din nou, ideea unui al doilea plan de relansare, argumentând că întâi trebuie văzute efectele celor 80 de miliarde de euro, deblocate deja de guvernul său, în cadrul pachetului anti- criză. Cancelarul german este cel mai îndârjit oponent la cererea Statelor Unite ca ţările europene să-ţi sporească cheltuielile, în cadrul eforturilor de combatere a crizei mondiale.

Germania a asigurat o finanţare echivalentă cu 4,7% du PIB-ul său prevăzut pentru 2009 şi 2010, una dintre cele mai consistente contribuţii din Europa. Franţa s-a raliat poziţiei germane, Merkel şi Sarkozy făcând front comun în UE, în această privinţă. « Suntem decişi să ajungem la Londra, la rezultate concrete privind acţiunile viitoare de consolidare a reglementărilor financiare internaţionale”, au subliniat cei doi lideri, într-o scrisoare comună dată recent publicităţii.

Mai multă generozitate pentru Est

Liderii UE ar mai putea decide o majorare cu 10 miliarde de euro a fondului de criză destinat ţărilor din Europa de Est, afectate de criză.  Fondul ar urma să fie disponibil doar pentru membrii UE care nu fac parte din “zona euro”, cu excepţia Marii Britanii, Suediei şi Danemarcei.

Banii provin din obligaţiuni emise de Comisia Europeană. Acordarea unor fonduri sporite pentru Europa de Est ar putea contribui la reducerea îngrijorării Austriei şi ale unor bănci occidentale în legătură cu stabilitatea financiară din regiune. Ungaria a primit deja 6,5 miliarde de euro, iar Letonia- 3,1 miliarde de euro, pe lista “nevoiaşelor” aflându-se acum şi România. 

Energia, „cuiul lui Pepelea“

Unul dintre elementele cele mai sensibile ale măsurilor de relansare a economiilor statelor membre se dovedeşte a fi proiectul de investiţii în infrastructuri (energie şi internet), în valoare de 5 miliarde de euro.

Cei 27 trebuie să decidă ce proiecte vor fi reţinute în acest pachet. La Consiliul Afaceri Generale şi Relaţii Externe (CAGRE) din 16 martie, Austria, Polonia, România şi Slovacia au blocat discuţiile premergătoare, din cauza înlocuirii denumirii proiectului Nabucco cu aceea de “proiect privind coridorul sudic”.

Impact social

Jose Manuel Barroso le-a solicitat liderilor UE să pună accent pe “consecinţele sociale ale crizei economice”. În opinia sa, ar fi o eroare majoră ca Uniunea să se concentreze pe supraveghere financiară, ignorând consecinţele sociale ale crizei.

“Publicul nostru nu ar înţelege; ar fi inacceptabil ca liderii UE să se întâlnească şi să discute numai problemele băncilor şi nu probleme sociale”, consideră şeful CE. De altfel, concluziile Consiliului European vor conţine o anexă referitoare la impactul social al crizei economice şi financiare din UE.

Proiect

Un proiect de declaraţie obţinut de Reuters afirmă că liderii europeni sunt dispuşi să ajute ţările membre în dificultate, dar că vor analiza fiecare caz în parte.