Problema ţiganilor: francezii vor o cooperare cu România, la fel ca cea cu Africa neagră

Sarkozy, penalizat de Parlamentul European pentru expulzarea ţiganilor?

Polemica născută de preşedintele francez pe tema ţiganilor români creşte de la o oră la alta. Patru grupuri din Parlamentului European - socialiştii, liberalii, verzii şi Stânga Unită Europeană - au ameninţat că vor cere condamnarea lui Nicolas Sarkozy din cauza politicii campaniei declanşate împotriva ţiganilor români. Cele patru grupuri politice vor recomanda săptămâna viitoare condamnarea formală a preşedintelui francez Nicolas Sarkozy sau a cabinetului său. De asemenea, vor cere Comisiei Europene să precizeze dacă prin expulzarea ţiganilor Franţa a încălcat drepturile omului şi legislaţia Uniunii Europene.

Iniţiativa are însă toate şansele să rămână un simplu exerciţiu de imagine, câtă vreme majoritatea este deţinută în Legislativul european de conservatori (PPE), din rândul cărora face parte şi formaţiunea politică a lui Nicolas Sarkozy (UMP). PPE a anunţat deja că se va opune acestei condamnări.
Parlamentul European va discuta marţea viitoare pe această temă, iar grupurile politice din Parlament lucrează la proiecte de rezoluţii pe tema unei asistenţe mai eficiente acordate de UE celor 10-12 milioane de romi din Europa. Până atunci, Comisia Europeană a solicitat explicaţii suplimentare Hexagonului pe tema expulzărilor.

Cooperare la fel ca şi cu "Africa neagră"

Între timp, alţi oficiali francezi încearcă să găsească soluţii mai practice. Primarul oraşului francez Lyon, Gerard Colomb, propune forme de cooperare descentralizată cu autorităţile din România pentru soluţionarea problemei romilor, informează publicaţia „Le Progres" în ediţia online.

"Această problemă nu se rezolvă prin instigarea opiniei publice. Noi, la Lyon, suntem pregătiţi să ne angajăm în forme de cooperare descentralizată cu regiuni din România unde trăiesc romi, ceea ce ar semăna puţin cu relaţia pe care o avem cu oraşe din Africa neagră", explică primarul. „Putem păstra în ţara noastră un anumit număr de romi, deşi acest acest lucru va necesita un efort social enorm. Ţările europene trebuie să se pună de acord în această chestiune", a mai spus el.

Organizaţia Medecins du Monde şi-a exprimat preocuparea în legătură cu situaţia romilor din Lyon, cerând "oprirea expulzărilor, căutarea de soluţii alternative şi propuneri de cazare în condiţii demne unor cetăţeni europeni".
Potrivit organizaţiei, la Lyon trăiesc aproximativ 600 de romi.

Manifestaţii împotriva "politicilor xenofobe"

Conform Ministerului Imigraţiei, 8.313 romi români şi bulgari au fost expulzaţi de la începutul anului, în timp ce în 2009 numărul total al repatrierilor a fost de 9.875.

Mai multe organizaţii antirasiste au anunţat manifestaţii în faţa ambasadelor franceze din mai multe ţări europene, sâmbătă, pentru a "protesta faţă de politicile xenofobe ale Franţei", relatează „Le Monde" în ediţia online.

Jobbik îi "expulzează" pe ţigani din oraşe

Politica lui Sarkozy şi, în general, cea împotriva ţiganilor aplicată şi de alte state europene continuă să facă prozeliţi. Partidul naţionalist radical ungar Jobbik a propus ca persoanele care tulbură liniştea publică, în special ţiganii, să fie mutate în zone speciale din afara oraşelor, unde să fie menţinute sub supravegherea poliţiei, scrie Mediafax, citând MTI. Prima "zonă de ordine public", o suprafaţă delimitată unde locuitorii ar fi înregistraţi şi ţinuţi sub supraveghere de jandarmi locali, ar trebui înfiinţată în zona oraşului nord-estic Miskolc, a explicat Csanad Szegedi, europarlamentar Jobbik. Propunerea are ca obiectiv "izolarea elementelor infracţionale", forţându-le în acelaşi timp să se "integreze", a declarat Szegedi. Jobbik a cerut şi înfiinţarea de închisori unde deţinuţii să îşi suporte propriile costuri de întreţinere.

Liderul partidului Jobbik, Gabor Vona, a afirmat, la aceeaşi conferinţă de presă, că integrarea populaţiei de romi ungari a eşuat în ultimii 20 de ani şi că partidul propune trimiterea copiilor de etnie romă la internate unde "segregarea să fie un instrument educaţional mai productiv".
Deocamdată, partidul care deţine majoritatea - Fidesz-ul lui Viktor Orban - a indicat că se opune măsurii, deoarece înfiinţarea de "ghetouri" nu este o soluţie. Totuşi, conservatorii au luat această poziţie, şi aşa minimal, abia după ce socialiştii din opoziţie i-au acuzat că manifestă indiferenţă faţă de vederile "antidemocratice" ale naţionaliştilor. În Ungaria, minoritatea ţigănească numără aproximativ 640.000 de membri.