Dunărea ne dă înapoi o insulă luată de Stalin

Un deputat din partidul Iuliei Timoşenko spune că România are noi pretenţii teritoriale faţă de Ucraina. Parlamentarul Ghenadie Zadirko susţine că ţara sa ar putea pierde o mică insulă de pe Dunăre, situată în zona de frontieră dintre oraşele Chilia şi Vîlkovo.

„Ucraina ar putea pierde din nou o parte din teritoriul său. Încet, fără a ne declara război, vecinul nostru, România, ne mai ia câte o bucată de pământ. În urmă cu un an a câştigat, în urma procesului de la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, 9700 kilometri pătraţi din platoul continental al Mării Negre, lângă Insula Şerpilor, unde se află rezerve semnificative de petrol şi gaze. Acum încearcă din nou".

Mai citeşte şi:

De ce românii consideră Rusia "duşmanul nr.1", iar Republica Moldova teritoriu românesc?

În acest stil alarmist scrie presa ucraineană după ce deputatul din partea Blocului „Iulia Timoşenko",  Ghenadi Zadirko, a acuzat Bucureştiul că are pretenţii teritoriale care vizează o mică insulă nelocuită, Maican (de 1.500 pe 800 metri), situată pe Dunăre, în zona de frontieră dintre oraşele Chilia şi Vîlkovo.

„România pretinde atât această bucată de uscat, cât şi canalul navigabil din vecinătate. Dacă Bucureştiul va reuşi, acest lucru ar putea provoca pretenţii teritoriale faţă de Ucraina şi din partea altor state", notează publicaţia „Vzgliad".

Conform prevederilor dreptului internaţional, atunci când graniţa dintre ţări este situată pe un râu, ea se trasează pe şenalul navigabil, dacă părţile nu au convenit altfel. Dar şenalul navigabil dintre insula românească Babin şi insula ucraineană Maican este blocat de noroi, circulaţia navelor realizându-se în prezent între Maican şi malul ucrainean, a menţionat Zadirko.

El a adăugat că, în acest context, românii au evocat pentru prima oară, cu un an în urmă, necesitatea modificării graniţei, astfel încât Maican să devină insulă românească.

„Nu există pretenţii teritoriale"

Împuternicitul cu afaceri al Ucrainei la Curtea internaţională a ONU, ambasadorul Vladimir Vasilenko, susţine că în cazul de faţă nu este vorba de pretenţii teritoriale, ci de rezolvarea unei chestiuni apărute ca urmare a schimbării şenalului navigabil al Dunării. „Pur şi simplu se constată o schimbare a actualului şenal navigabil şi, în conformitate, se modifică poziţia unora sau altora dintre malurile şi insulele aflate pe canalul de navigaţie", a explicat Vasilenko.

El a precizat că problema apartenenţei insulei Maican a fost reglementată prin acordul bilateral dintre Ucraina şi România din 2003, referitor la regimul graniţei de stat. „Documentul din 2003 menţionează, printre altele, că, în cazul unor modificări de factura hidrogeografică, ambele părţi trebuie să întreprindă măsuri de restabilire a situaţiei anterioare.

Nu este vorba de pretenţii teritoriale ale României faţă de Ucraina sau invers. Este vorba despre rezolvarea situaţiei create în jurul acestei insule ca urmare a modificărilor naturale. După părerea părţii ucrainene, schimbările hidrogeografice nu au caracter esenţial", a subliniat diplomatul . 

Convorbiri bilaterale

Purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Oleh Voloşin a declarat, citat de agenţia Interfax-Ukraine, că toate subiectele de dispută care apar din cauza dorinţei părţii române de a face schimbări vor fi discutate de serviciile de frontier. Vor fi abordate şi în cadrul convorbirilor programate pentru 27 aprilie între adjunctul ministrului ucrainean de Externe, Kostiantin Ieliseiev, şi secretarul de stat din cadrul Ministerului român al Afacerilor Externe, Bogdan Mazuru", a precizat Voloşin.

"Nu este vorba de pretenţii teritoriale. Este vorba despre rezolvarea situaţiei create în jurul insulei ca urmare a modificărilor naturale."
Vladimir Vasilenko
ambasador ucrainean la ONU

Teodor Baconschi: putem modifica apartenenţa insulei

Teodor Baconschi

Relatările din presa ucraineană privind revendicările teritoriale ale României asupra insulei Maican sunt complet lipsite de justificare, a declarat, ieri, ministrul de Externe, Teodor Baconschi. O eventuală modificare a apartenenţei unor insule „este permisă în mod explicit de tratatul bilateral şi în niciun caz nu se pot asimila aceste lucruri unor pretenţii teritoriale din partea română",a spus şeful diplomaţiei.

Declaraţiile privind revendicările Bucureştiului apar în contextul în care o comisie mixtă tehnică la nivel de experţi din cadrul MAE, Ministerului de Interne, Ministerului Transportului, al Mediului şi Pădurilor, precum şi reprezentanţi ai Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi ai Agenţiei Naţionale pentru Cadastru studiază „noua documentaţie de frontieră" care urmează să intre în vigoare după ce este aprobată de Guvernele de la Bucureşti şi Kiev.

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a respins, ieri, acuzaţiile, susţinând că sunt complet lipsite de justificare. Tratatul privind regimul frontierei de stat dintre România şi Ucraina, din 2003, prevede chiar în primul articol că întocmirea noilor documente de frontieră nu reprezintă o revizuire a frontierei dintre cele două ţări. În conformitate cu acest tratat, „în cazul cursurilor nenavigabile, frontiera trece prin mijlocul pânzei de apă, iar în cazul şenalelor navigabile, chiar pe mijlocul acestora.

Trasarea unei noi linii de frontieră, pe sectoare de frontieră pe apă, trebuie realizată în conformitate cu poziţia actuală a şenalului navigabil principal, aşa cum va rezulta în urma verificărilor şi măsurătorilor hidrografice efectuate la nivel de experţi". Baconschi a ţinut să sublinieze că „nu există nicio conexiune directă între acest subiect şi Canalul Bîstroe".