Un an de revoltă în Siria: Represiunile continuă, dar regimul Assad pare condamnat

Regimul preşedintelui Bashar al-Assad este condamnat în pofida susţinerii Rusiei, apreciază analiști citați de AFP. Totuși, represiunea sângeroasă a revoltei care durează de un an nu pare să se oprească.

La un an de la declanșarea revoltei din Siria, presa oficială anunță că forțele regimului au înlăturat „teroriștii înarmați" din orașul Idlib (nord-vest) și că susținătorii lui Assad organizează manifestații în toată țara, relevă Reuters.

Dar cei care opun rezistență regimului lui Bashar al-Assad nu vor să dea înapoi. Confruntările din zonele învecinate orașului Idlib, dar și cele din apropierea localității Homs, grav afectată de bombardamente, continuă.

„Acum un an, să spui că Assad va fi dat jos era de neconceput", a declarat, pentru AFP, Salman Shaikh, director al Brookings Center din Doha. „Un an mai târziu, revolta este încă vie în pofida dificultăţilor şi cel mai probabil va aduce cu sine înlăturarea regimului", a adăugat acesta.

O revoltă greu de înăbușit
Regimul clanului Assad, aflat la putere de peste 40 de ani, a crezut că va înăbuşi rapid revolta izbucnită anul trecut, aşa cum s-a întâmplat în cazul celei din februarie 1982 soldată, potrivit estimărilor, cu mii de morți (între 10.000 și 40.000).

Rapid, regimul a anunţat o serie de reforme: ridicarea stării de urgenţă, o lege cu privire la partidele politice şi la mass-media şi o nouă Constituţie care să pună capăt celor 50 de ani de dominaţie a partidului Baas.

Însă aceste măsuri au fost eclipsate de escaladarea violenţelor între forţele guvernamentale şi o opoziţie militarizată.

Militanţii care cereau la început mai multe libertăţi vor acum „execuţia preşedintelui".

Dintre toate revoltele Primăverii arabe, cea siriană a fost cel mai brutal reprimată, apreciază Khattar Abou Diab, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea Paris-Sud. „Acesta este un regim pe deplin autoritar."

Violenţele din ultimul an s-au soldat cu peste 8.500 de morţi, conform unui ONG sirian.

Pericol de scindare
Mai multe state solicită acum înarmarea rebelilor - prost echipaţi şi privaţi de susţinerea internaţională de care au beneficiat foştii rebeli libieni -, însă guvernele occidentale rămân reticente, temându-se mai ales de un război civil şi de implicarea Al-Qaida.

„Această revoluţie nu a avut aliaţi precum celelalte. În cazul libian, petrolul a stârnit o intervenţie, acesta nefiind cazul Siriei", apreciază Abou Diab.

În plus, diviziunile dintre blocul Moscova-Beijing pe de o parte şi cel al arabilor, europenilor şi americanilor pe de altă parte sporesc temerile unui blocaj permanent care ar putea provoca un război civil sau chiar o scindare într-o ţară cu o majoritate sunnită, dar controlată de puterea alawită.

„Există pericolul unei scindări: dacă regimul constată că nu are mijloacele să controleze întreaga ţară, se va rezuma la un stat alawit", adaugă Abou Diab.

Sigur este că Siria nu va mai fi niciodată ca înainte de 2011. Iar regimul, chiar dacă va mai supravieţui pentru o perioadă, nu va fi decât „o umbră a lui însuşi", sublinia recent International Crisis Group.