VIDEO S-a deschis sezonul la greve în toată Europa

Prelungirea crizei financiare şi măsurile de austeritate ar putea provoca revolte sociale. Francezii au ieşit ieri în stradă, protestând faţă de intenţia Guvernului de a creşte vârsta de pensionare.

Peste 800.000 de salariaţi - potrivit sindicatelor (350.000, conform poliţiei) - au protestat în principalele oraşe ale Franţei faţă de reforma sistemului de pensii. Pentru a reduce deficitul uriaş al fondurilor pentru pensii, Guvernul pregăteşte o reformă de amploare, care prevede creşterea vârstei legale de pensionare, de la 60 la 62 de ani.

Până în 2030, vârsta de pensionare ar putea ajunge la 65 de ani, după cum a precizat pentru „Les Echos" Arnaud Robinet, deputatul Uniunii pentru o Mişcare Populară (UMP) responsabil cu acest dosar.

Cifra de peste un milion de participanţi la greva generală nu a putut fi atinsă, întrucât Guvernul a promis că nu se va atinge pentru început de bugetarii cu pensii speciale şi de aşa-numitele „categorii active".

Pensionare la 50 de ani

La concurenţă cu grecii, o serie de bugetari din Hexagon ies foarte repede la pensie. Angajaţii din poliţie - indiferent de activitatea prestată -, cei din administraţia penitenciarelor şi controlorii de trafic aerian ar urma să iasă la pensie la 55 de ani, în loc de 50 de ani, iar poliţiştii comunitari, pompierii şi vameşii, la 57 de ani, în loc de 55.

Reforma ar afecta şi personalul sanitar, angajaţii căilor ferate şi ai companiilor de stat, a căror vârstă de pensionare este între 50 şi 55 de ani. Cei mai mulţi ar fi dispuşi să plătească penalităţi decât să le fie modificată vârsta de pensionare.

În Germania, la apelul uniunii sindicale Verdi, personalul de la sol de pe aeroporturile Tegel şi Schönefeld a fost ieri în grevă de avertisment, între 04.00, ora locală (05.00, ora României), şi 10.00, ora locală (11.00, ora României), perturbând mai multe zboruri. Greva a reprezentat un mijloc de presiune asupra negocierilor salariale aflate în curs.

În landul Hessa, greva medicilor de la sate - care cer creşteri salariale de 5% - a intrat în a doua săptămână. Cu aceleaşi revendicări, 400 de medici au defilat ieri în Köln. Sindicatele din sistemul medical intenţionează să extindă protestele în întregul land (Renania de Nord-Vestfalia), precum şi în Bavaria şi Baden-Württemberg. 

Noi proteste

Sindicatele greceşti urmau să se întâlnească ieri seară pentru a stabili data unei noi greve generale. Italienii vor protesta şi ei, cel mai probabil la sfârşitul lunii iunie, nemulţumiţi de măsurile de austeritate aprobate marţi de Guvern. Liderul confederaţiei CGIL, Guglielmo Epifani, a făcut un apel la angajaţii din sectorul public să participe la un protest amplu, la Roma, la 12 iunie, după ce Executivul a decis îngheţarea salariilor pe o durată de trei ani.  

După ce Parlamentul spaniol a aprobat ieri, la mustaţă, - 169 de voturi pentru, 168 împotrivă - pachetul de măsuri al Guvernului, sindicatele au anunţat că intenţionează să organizeze proteste luna viitoare. Sâmbâtă, portughezii vor protesta în avans, la Lisabona, faţă de reducerile bugetare şi creşterile de taxe pe care parlamentarii urmează să le voteze la 2 iunie.

Revolte sociale

Prelungirea crizei financiare şi măsurile de austeritate menite a o combate ar putea conduce la revolte sociale, la înrăutăţirea condiţiilor de viaţă şi la pierderea încrederii şi răbdării populaţiei faţă de guverne, potrivit unor experţi citaţi de Deutsche Welle.

Protestele care au avut loc în ultimul timp în mai multe ţări europene, dar şi în Japonia, Brazilia, Israel, Canada şi SUA îi fac pe mulţi experţi să se teamă de ceea ce este mai rău pentru actualele structuri politice şi sociale.

„Am putea vedea o creştere a influenţei guvernelor de extremă dreapta, secesiunea unora dintre cele mai mari state din SUA şi o degenerare a puterii în Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor", crede Marie-Hélène Caillol, de la Laboratorul European pentru Previziuni Politice. Alţi experţi susţin că nemulţumirea socială şi eşecul sistemelor financiare ar putea conduce la revoluţii.

China nu poate scăpa

Pe termen lung, China nu poate evita evoluţiile haotice din restul lumii. Deocamdată, în China, puţinii angajaţi care fac grevă îşi permit încă să aibă revendicări salariale. Ieri, angajaţii unei uzine Honda au cerut creşterea salariilor de la 220 la 300 de dolari.

Premierul bulgar s-a luat la trântă cu investitorii germani

Tot căutând un investitor pentru centrala nucleară de la Belene, premierul cu centură neagră al Bugariei, Boiko Borisov, s-a întâlnit, săptămâna aceasta, cu reprezentanţii Camerei germano-bulgare de Industrie şi Comerţ. Întâlnirea nu a fost deloc una cordială. După laude, Borisov a trecut repede la atac.

„Investitorii străini care vin în Bulgaria învaţă repede obiceiurile locale, în loc să aplice standardele de afaceri din ţările de origine", a spus premierul. Criticile lui au avut ca ţintă companiile de electricitate E.ON (Germania), CEZ (Cehia) şi EVN (Austria), „vinovate" de preţurile mari aplicate consumatorilor bulgari. De altfel, luna trecută, Guvernul a declanşat o anchetă pentru a vedea pe ce criterii au fost majorate preţurile la electricitate.

„Chiar dacă aş mai fi premier doar pentru o zi, tot nu voi tolera obiceiurile lor", a mai spus Boiko Borisov, care, în aprilie, ameninţase aceleaşi companii că va renaţionaliza distribuţia de electricitate. 

După ce s-a răfuit cu distribuitorii de electricitate, premierul a trecut la gigantul industrial Siemens, cu care are un meci mai vechi. Grupul german a provocat furia bulgarilor, după ce s-a descoperit că sistemul de realizare a documentelor de identitate biometrice conţine erori.

„Ce s-ar întâmpla dacă sute de oameni ar aştepta în faţa biroului de eliberare a documentelor din München, aşa cum este cazul la Sofia", s-a întrebat retoric Borisov. Deloc impresionată, Boriana Manolova, CEO al Siemens Bulgaria, i-a amintit premierului că Sofia nu a plătit încă sistemul livrat de compania germană.

În replică, investitorii germani s-au plâns de competiţia neloială şi de sistemul de colectare a TVA.

"Investitorii străini care vin în Bulgaria învaţă repede obiceiurile locale în loc să aplice standardele de afaceri din ţările de origine."
Boiko Borisov
premierul Bulgariei