Reţeaua Al-Qaida îşi revizuieşte strategiile

La şase ani de la atentatele din 11 septembrie, organizaţia teroristă şi-a înnoit conducerea şi şi-a modernizat propaganda. Mesajul înregistrat al lui Osama bin Laden, difuzat în 7

La şase ani de la atentatele din 11 septembrie, organizaţia teroristă şi-a înnoit conducerea şi şi-a modernizat propaganda.

Mesajul înregistrat al lui Osama bin Laden, difuzat în 7 septembrie, a alertat comunitatea internaţională. Ultima apariţie filmată, în "carne şi oase", a liderului Al-Qaida data din octombrie 2004, întărind speculaţiile potrivit cărora acesta ar fi fost ucis. Ultima înregistrare video însă, cu o durată de 26 de minute, conţinea o ameninţare implicită: "Am supravieţuit".

Analiştii serviciilor secrete susţin că, în acest răstimp de trei ani, "Centrala Al-Qaida", cum numesc ei organizaţia teroristă, a reuşit să se întărească şi să-şi reconstituie reţeaua afectată de războiul din Afganistan. Refăcută, după informaţiile aceloraşi analişti, în Pakistan, în zonele tribale din jurul Peshawarului, Centrala a acţionat rapid, acoperind "golurile" lăsate de capturarea unora dintre liderii săi, promovând în poziţii de comandă luptători fideli, aflaţi cândva în preajma "legendarului" Bin Laden.

A reînceput să colecteze fonduri, să recruteze şi să antreneze luptători. În plus, şi-a dezvoltat, surprinzător de rapid, zona de comunicare media, dispunând azi, după părerea specialiştilor, de cea mai eficace maşină de propagandă creată vreodată de o reţea teroristă.

După încercările eşuate de a decapita conducerea reţelei Al-Qaida, între care şi bombardarea satului Damadola, din Pakistan, în 2006, când s-a crezut că a fost lichidat Abou Obaidah Al-Masri, liderul egiptean al facţiunii Al-Qaida însărcinată cu atentatele în Occident, comanda organizaţiei e dominată azi de egipteni.

Preluarea reţelelor regionale

Al-Qaida încearcă să se dezvolte, încercând să preia controlul asupra unor grupări islamiste regionale. Teroriştii caută să-şi extindă câmpul de acţiune şi să-şi dezvolte capacitatea de a ataca ţinte occidental. "Cu siguranţă vedem că Al-Qaida încearcă să se extindă şi să controleze într-o manieră mai directă unele dintre aceste grupări afiliate", scrie "The Los Angeles Times", citând un oficial cu rang înalt din domeniul contraterorismului american.

"Cuvântul pe care l-aş folosi este <> , care se deosebeşte de o simplă asociere sau încurajare. Vreau să spun prin aceasta că este vorba despre alegerea ţintelor, a tipului de atentate, a metodologiei, finanţării, toate aceste lucruri care fac ca un asociat să devină brusc o filială", a declarat sursa citată. "Conducerea centrală" a Al-Qaida încearcă să-şi ralieze sute, chiar mii de "soldaţi", dintre care mulţi sunt deţinători de paşapoarte europene şi nu au nevoie de vize pentru a veni în Statele Unite, a declarat Bruce Riedel, care, până la sfârşitul anului trecut, a avut o funcţie înaltă în cadrul diviziei de contraterorism a CIA, scrie "The Los Angeles Times".

Regiunea din nord-vestul Pakistanului, fieful Al-Qaida, este în mare parte inaccesibilă pentru forţele din afară şi probabil că reţeaua nu va fi anihilată în curând de către armata americană sau pakistaneză, au declarat oficiali din serviciile de informaţii. Serviciile secrete pakistaneze dau vina pe americani pentru eşecul de a-i captura pe aliaţii lui Bin Leden.

Americanii se limitează doar să bombardeze locurile unde află că se adună sau s-ar ascunde suspectţii. Ceea ce lipseşte este munca de teren a informatorilor şi faptul că primim informaţiile după ce întrunirile au avut loc. Subsecretar ul american al apărării pentru serviciile de informaţii a prezentat sarcina eliminării influenţei Al-Qaida în regiune ca fiind un proiect pe termen lung, care ar putea presupune şi un ajutor economic pentru populaţia locală şi contribuţii de asistenţa militară, inclusiv echipamente de supraveghere sofisticate pentru armata pakistaneză.

Inamicul nr. 1 este Al-Zawahiri, şi nu Bin Laden

Ayman al-Zawahiri, "creierul" Al-Qaida şi numărul doi în ierarhie, este adevăratul pericol pentru lumea occidentală, şi nu Osama bin Laden, susţine expertul american pe probleme de terorism, Bruce Hoffman. Bin Laden nu a mai condus o întrunire a liderilor grupării teroriste de mai bine de doi ani, singurele lui apariţii fiind pe înregistrări video postate pe site-uri islamiste în preajma comemorărilor atentatelor de la 11 septembrie. În tot acest timp, numărul doi a preluat controlul asupra organizaţiei.

Deşi nu posedă charisma lui Bin Laden, Al-Zawahiri este un strateg veritabil, fiind cel care a creat "doctrina" Al-Qaida. Lui îi aparţine ideea de a lupta mai întâi cu inamicul îndepărtat - SUA, înainte de a ataca duşmanii aflaţi în apropiere - regimurile din Orientul Mijlociu care nu susţin radicalismul islamic. De altfel, Ayman al-Zawahiri se comportă ca un lider, numindu-şi apropiaţii în posturi de conducere. Unul dintre ei este Abou Ayoub al-Masri, care coordonează filiala Al-Qaida din Irak.

Bin Laden, întinerit de televizor

Deşi demonizează şi sistemul media occidental, una dintre armele cu care luptă Al-Qaida este imaginea, difuzată de televiziuni şi, mai nou, prin internet. Producătorii video care servesc reţeaua teroristă au performanţe tot mai bune, ca viteză a înregistrării apelurilor şi a calităţii imaginii servite adepţilor şi inamicilor.

După trei ani de absenţă de pe micile ecrane, Osama bin Laden a apărut pe 8 septembrie într-un nouă înregistrare video postată pe un site islamist. Ultimul spot video a fost apelul adresat electoratului american înaintea prezidenţialelor din 2004, după care a mai fost lansat un mesaj audio, în ianuarie 2006.
De data asta, liderul terorist a aniversat dublul atentat năucitor din New York - despre care CIA este încă întrebată cum a fost posibil - prin abordarea unui look îngrijit, chiar întinerit. Mesajul către adepţi şi adversari a fost că este bine mersi.

Faţă de imaginea fugarului hăituit, în uniformă de camuflaj şi cu kalaşnikovul alături, din urmă cu trei ani, cel numit "Abu Abdullah" de fraţii jihadişti s-a înfăţişat acum cu barba neagră şi tăiată, cu veşminte albe saudite şi cu pelerina crem a şeicilor sau liderilor tribali arabi.

Al-Shahab Video Production

Producţiile mass-media Al-Qaida poartă marca Al-Shahab Media Foundation, despre care se crede că ar acţiona, cu mijloacele specifice, tot în munţii paştunilor afgano-pakistanezi talibanizaţi. De altfel, Al-Shahab înseamnă "zăpadă" în arabă şi între Afganistan şi Pakistan se află cam singurele tărâmuri musulmane înzăpezite. Apărută în 2000, Al Shahab a depins de televiziuni precum Al-Jazzeera, pentru difuzarea înregistrărilor sale video. Pe internet nu posta decât scurte spoturi.

Dar a făcut câteva salturi. Întâi postarea de lungi înregistrări direct pe internet, prin intermediul unei reţele mondiale de webmasteri anonimi, care îi fac pierdută urma. Apoi, a trecut de la 16 spoturi în 2005 la de patru ori mai multe anul acesta. Calitatea lor este simţitor ameliorată, iar traducerea se face deja în câteva limbi. Nu în ultimul rând, performantă este viteza de reacţie: strategul al-Zawahiri a comentat asaltul armatei pakistaneze asupra Moscheii Roşii din Islamabad chiar a doua zi după eveniment.

Al-Qaida blochează şi avansul Islamului

Nici terorismul, nici războiul împotriva terorismului nu a început pe 11 septembrie 2001. Ceea ce s-a născut atunci a fost sentimentul traiului într-un climat de război mondial - recapitulează politologul egiptean Wahid Abdel Meguid în cotidianul arab "Al-Hayat", care apare la Londra.

Noul război internaţionalizat este de un gen nou, întrucât una dintre părţi nu este un stat, ci "o nebuloasă de oameni, de spectre, de idei, de idei uşor de propagat şi de grupuri ireductibile". La fel, administraţia Bush nu i-a declarat un război cu arme convenţionale, ci duce lupta şi pe tărâmul ideilor. Părţile beligerante deţin fiecare propriul adevăr absolut: credinţa vs nevredincioşii ori bine contra rău.

Pentru Osama bin Laden, taberele sunt ireconciliabile; pentru George W. Bush, "toţi cei care nu sunt cu noi sunt împotriva noastră". Dincolo de referinţele ideologice radical diferite, ambele părţi au viziuni la fel de reducţioniste asupra lumii.

Politologul egiptean reproşează neoconservatorilor americani că nu au dezvoltat strategii intelectuale şi metodologii eficace pentru a combate Al-Qaida. De cealaltă parte, puţin prezentă pe teren, "Reţeaua" teroristă a invadat spaţiul virtual şi a modificat relaţiile internaţionale. Unii cred că a dus la eşec strategia "Marelui Orient Mijlociu", prin acţiunile din Irak, alţii că eşecul este cauzat de aroganţa şi incompetenţa Washingtonului în problematicile regiunii.

Scop la fel de inedit, ambele îşi duc războiul şi "pentru cucerirea inimilor şi minţilor" arabo-musulmanilor. Abdel Meguid consideră că deocamdată victoria aparţine Al-Qaida. Mânia localnicilor este transformată adesea în ură; şi este în creştere continuă, alimentată de partizanatul american pentru Israel şi de campaniile din Afganistan şi Irak, care au permis Al-Qaida să califice "războiul împotriva terorismului" drept "război împotriva musulmanilor".

Perdantă este şi cultura arabo-islamică, "ce ezită de două secole între tradiţie şi deschiderea faţă de modernitatea occidentală". Efect al victoriei Al-Qaida, această cultură este mai puţin capabilă decât oricând să împace cele două tendinţe pentru a merge mai departe - crede analistul egiptean. Care vede astăzi cel mai sumbru impas al raportului dintre lumea islamică şi Occident, "şoc al civilizaţiilor" iscat în secolul 18.

Kamikaze la 15 ani

Un atentat cu maşină-capcană în estul Algeriei s-a soldat cu 30 de morţi, pe 8 septembrie. Ceea ce a întristat şi mai mult opinia publică a fost vârsta celui care a comis atentatul: un băieţel de 15 ani, Nabil Belkacemi (foto). Familia nu era la curent cu implicarea lui în acţiuni teroriste. Mama şi bunica au aflat vestea de la un reporter al cotidianului algerian "Al-Chourouk", acceptând cu greu realitatea.

Nici măcar fraţii, care susţin că aveau relaţii foarte bune cu Nabil, nu au bănuit niciun moment cu ce se ocupa. Unul dintre ei a promis că se va răzbuna pe cei care l-au transformat pe băiat într-un asasin la o vârstă atât de fragedă. Nabil Belkacemi a fugit de acasă cu câteva zile înainte de comiterea atentatului. Şi-a sunat tatăl, de pe un număr secret, pentru a-l asigura că este bine şi pentru a-şi cere scuze pentru neplăcerile cauzate familiei de plecarea sa.

A doua zi a vorbit cu mama lui, căruia i-a promis că se va întoarce acasă înainte de a începe perioada Ramadanului. La puţin timp după atentat, numele lui apărea într-un comunicat postat pe un site islamist, prin care filiala Al-Qaida din Maghreb revendica uciderea celor 30 de persoane. Potrivit serviciilor de securitate algeriene, între decembrie 2006 şi aprilie 2007, peste 50 de băieţi sub 16 ani s-au alăturat grupării teroriste.