Josep Borrell: "UE este prea mare şi prea eterogenă"

Fostul preşedinte al PE spune că lipsa unui proiect politic comun ridică întrebarea: "De ce suntem uniţi?" Uniunea Europeană este prea mare şi prea diversificată pentru a putea realiza

Fostul preşedinte al PE spune că lipsa unui proiect politic comun ridică întrebarea: "De ce suntem uniţi?"

Uniunea Europeană este prea mare şi prea diversificată pentru a putea realiza proiectele politice comune de care este nevoie pentru ca blocul să supravieţuiască, a declarat fostul preşedinte al Parlamentului European, Josep Borrell. El crede că UE suferă din cauza unei "crize de eterogenitate".

Borell, actualmente europarlamentar socialist, a făcut aceste declaraţii în timpul unui discurs ţinut la Universitatea Internaţională "Menendez Pelayo" din Santander (Spania). "Suferim din cauza unei crize de eterogenitate. Suntem mulţi şi avem multe viziuni diferite privind lumea, aşa că dorinţa noastră nu este unanimă, iar proiectul politic nu este încă definit", a continuat el, citat de presa spaniolă.

Borell a afirmat că "nu este posibil să ne extindem de la şase la 27 fără niciun fel de consecinţe", argumentând că UE este lipsită de un proiect politic comun, care te face să te întrebi: "De ce suntem uniţi?". "Singure, ţările europene nu au putere. Dacă vrem să supravieţuim trebuie să fim uniţi", a avertizat el. Politicianul spaniol Josep Borell a fost preşedinte al forului legislativ european în perioada iulie 2004-iulie 2007, iar în prezent conduce Comisia pentru Dezvoltare din PE.

Politica de vecinătate, discutată la Bruxelles Ieri, la Bruxelles, a avut loc, pentru prima dată, o şedinţă comună a reprezentanţilor celor 27 de ţări ale UE şi a celor 16 ţări vecine blocului. Politica Europeană de Vecinătate (PEV) are drept scop crearea unei zone economice extinse, stimularea mobilităţii persoanelor, acordarea de asistenţă tehnică şi financiară pentru ţările vecine şi chiar un posibil acord energetic regional.

"Viziunea Bruxelles-ului se referă la o zonă de liberă circulaţie a mărfurilor, serviciilor şi capitalului şi la accesul ţărilor vecine la piaţa internă europeană, de 500 de milioane de consumatori", a afirmat comisarul european pentru PEV, Benita Ferrero-Walder. Ea a adăugat că procesul implică reforme şi dificultăţi, dar UE este dispusă să sprijine statele partenere.

Program de facilizare a vizelor Ferrero-Walder a spus că Executivul european are în vedere facilităţi în acordarea vizelor pentru cetăţenii ţărilor din jur, precizând că Republica Moldova şi Ucraina vor încheia acorduri la sfârşitul acesui an. "Dorim proceduri mai simple, mai ieftine şi mai rapide de acordare a vizelor pentru oameni de afaceri, guvernanţi şi cei care călătoresc pentru studii", a spus oficialul european.

Comisia Europeană susţine un program care să sprijine participarea la studii în UE a 1.000 de studenţi şi profesori străini. În ceea ce priveşte energia, comisarul european a reamintit existenţa acordurilor bilaterale cu Azerbaidjan, Maroc şi Ucraina şi a precizat că ar putea fi încheiate memorandumuri cu Algeria şi Egipt.

Posibil acord energetic Oficialul european a anunţat lansarea unui studiu de fezabilitate pentru a vedea dacă un "acord de vecinătate în domeniul energiei" ar fi posibil. Un alt obiectiv al politicii de vecinătate este creşterea eficienţei energiei şi a exploatării surselor alternative, precum cea solară şi eoliană. Politica Europeană de Vecinătate (PEV) acoperă 16 ţări: Algeria, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Egipt, Georgia, Israel, Iordania, Liban, Libia, Moldova, Maroc, Autoritatea Palestiniană, Siria, Tunisia şi Ucraina. Circa 12 miliarde de euro au fost destinate PEV pentru perioada 2007-2013, ceea ce reprezintă cu peste 30% mai mult decât în perioada bugetară anterioară.